STOP invaziei OMG
Omul reinventează viața înainte să o cunoască
Au fost vremuri când dintr-o ghindă creștea doar un stejar. Acele vremuri au durat milioane de ani. Astăzi, unii oameni încearcă să dețină controlul cu forța asupra planetei. Astfel a devenit posibil ca dintr-o ghindă să crească și altceva dacă o companie agro-chimică va considera că asta îi poate aduce mai mult profit. Recent, oameni cu minți bolnave finanțați de astfel de companii, au creat în laboratoare prin tehnici de inginerie genetică forme noi de viață numite OMG (organisme modificate genetic). OMG pot fi obținute doar în laborator prin forțarea de gene între specii diferite și chiar între regnuri diferite (adevărate ”cocktailuri genetice” obținute din transfer de material genetic între specii îndepărtate pe scara evoluției biologice sau chiar de la plante la animale și invers – de exemplu o căpșună cu gene de pește arctic pentru a rezista la îngheț). Astfel evoluția naturală de milioane de ani a speciilor a fost oprită și barierele dintre acestea distruse de om în doar câțiva ani.
Începând cu anii `90 OMG obținute prin tehnici de inginerie genetică au fost eliberate în mediu spre a fi folosite în agricultură pentru recolte mai mari, cu argumentul de a eradica foamtea. Există OMG cu toleranță la erbicide și cu rezistență la anumite insecte considerate dăunătoare culturilor. Cele mai utilizate OMG până în prezent sunt soiuri de porumb, soia, orez, rapiță și bumbac MG. Nimeni nu a îndraznit să se atingă încă de grâul din care se face pâinea cea de toate zilele, însă mamăliga este în pericol peste tot în lume.
În Uniunea Europeana singurele plante modificată genetic obținute prin tehnici de inginerie genetică și autorizate pentru cultivare sunt porumbul MON810 cu rezistență la atacul viermelul sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis) și cartoful Amflora. În laborator, acestui soi de porumb i-au fost împușcate în zestrea genetică gene de la bacteria Bacilus thuringiensis (Bt). Bt produce în mod natural o toxină care a fost folosită în agricultură drept pesticid încă din 1920 pentru a combate unii dăunători. Bt a fost introdus în porumb și s-a obținut astfel MON810 care astfel a devenit un porumb ce produce propriul pesticid. Chiar și acest singur OMG autorizat în UE este respins categoric de europeni, existând o avalanșă de interziceri asupra acestuia la nivel național în Ungaria, Franța, Germania, Austria, Grecia, Polonia și Luxemburg.
Îndoieli cu privire la siguranța OMG asupra mediului și asupra sănătății oamenilor
Toate tipurile de porumb MG Bt au potențialul de a afecta semnificativ viața sălbatică, mediul natural și agricultura convențională și cea ecologică din Europa. Aceste potențiale efecte includ:
- toxicitate pentru organele interne (rinichi și ficat) ale animalelor testate
- efecte asupra speciilor nevizate, inclusiv efecte toxice și efecte pe termen lung (de exemplu asupra fluturilor și moliilor)
- efecte asupra sănătății solului, în special pe termen lung
- acumularea și persistența toxinei Bt în mediul acvatic
- creșterea rezistenței insectelor la toxina Bt
- creșterea cantității de pesticide utilizate în agricultura și introducerea unora noi tot mai puternice
- impact asupra practicilor de agricultură durabilă
- rezistență la antibiotice (cartoful Amflora)
În plus, noi studii realizate pe MON810 arată o serie de efecte neanticipate asupra mediului:
- în locul viermului sfredelitor apare alt vierme dăunător care umple nișa nou creată (Striacosta albicosta)
- culturile de MON810 sunt mai susceptibile de infestarea cu insecte afide
- toxina Bt poate ajunge în apele de suprafață și să afecteze și alte specii de insecte nevizate
- cantitatea de toxină Bt în MON810 este produsă haotic de plantă. Această poate varia cu până la 100 de ori de la o cultură la alta și chiar între plante din aceeași plantație
- fluturele monarh (Danaus plexippus) evită polenul produs de plantele Bt
- în urma fuziunii constructului genetic care conține toxina Bt cu porumbul, toxina produsă de MON810 diferă de cea produsă în mod natural de bacilul Bt. În vederea autorizării MON810 pentru cultivare evaluările de risc au fost făcute de companiile agro-chimice doar pe toxina produsă natural de Bt și nu de cea produsă de noua plantă MON810. Astfel s-a comis o gravă eroare, siguranța MON810 fiind bazată pe studii realizate pe toxina greșită.
Actualul proces de evaluarea riscului în UE este inadecvat în privința depistării acestor potențiale amenințări întrucât în prezent nu se evaluează riscurile subletale și cele pe termen lung; toxicitatea indirectă; efectele neașteptate; traseul neanticiapt al toxinei Bt prin mediu. Lipsa de date asupra comportamentului genelor străine din porumbul MG în mediu și potențialele efecte toxice asupra speciilor nevizate este o problemă aparte în evaluarea riscurilor plantelor Bt.
Îndoieli cu privire la necesitatea OMG în agricultură și alimentație
Companiile care au produs OMG pretind că s-ar obține recolte mai mari, însă realitatea este diferită. La mai bine de un deceniu de la introducerea OMG în culturi de câmp acestea nu au oferit rezultatele scontate și nu au redus foametea în țările subdezvoltate. În România porumbul MON810 s-a cultivat începând cu anul 2007, însă locațiile acestor culturi sunt ținute în secret de instituțiile Guvernului României. Se știe doar că în 2007 în județul Iași întreaga suprafață cultivată cu MON810 a fost calamitată de secetă. În schimb, în aceleași condiții de secetă, porumbul românesc a generat recolte de 800 kg/ha. Se știe de asemenea că în anul 2009 suprafața cultivată cu MON810 în România a scăzut cu 60% față de anul 2008 (de la 7146,44 ha la 3093,5 ha). Aceasă scădere poate fi corelată cu performanțele reduse ale soiului și cu prețul ridicat al semințelor. Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că viermele sfredelitor al porumbului nu este un dăunător care să pună probleme mari fermierilor din România există îndoieli cu privire la prezența MON810 în agricultura românească.
O singură companie, Monsanto, a creat și deține brevetul de invenție asupra 90% din OMG din lume. Asta ajută compania să controleze și prețul la astfel de semințe și să își mărească profitul de pe seama fermierilor care nu le plătesc drepturile de autor. Doar în acest an această companie americană a anunțat creșteri la prețul semințelor cu 42%. Dintotdeauna fermierii și-au păstrat și înmulțit semințele de la un an la altul. Spre deosebire de toate celelalte semințe, pentru cele MG trebuie plătite în fiecare an drepturile de brevet înainte de însămânțare, chiar dacă sunt păstrate din recoltele din anii trecuți. Pentru și mai mult profit, companiile agro-chimice știu să ia banii fermierilor, chiar și atunci când aceștia au fost contaminați de culturile învecinate. Cel mai celebru caz este cel al fermierului canadian Percy Schmeiser care a cultivat rapiță obișnuită, dar ale cărui culturi au fost contaminate cu polen MG de la culturile învecinate. Contaminarea a fost depistată de Monsanto care și-a revendicat imediat în instanță drepturile de brevet de la fermier chiar dacă acesta era de fapt o victimă. Există numeroase astfel de cazuri din care compania își rotunjește profitul. Totuși în cazul Schmeiser, după ani grei de procese costisitoare, stresante și pierdute, fermierul a câștigat bătălia finală în instanță împotriva companiei și a creat un precedent în folosul său și al altor fermieri care ar putea cădea victime ale companiei.
http://www.denkmal-film.com/Alive/Percy_DVM_Flash_Trailer/Percy_DVM_Trailer.html
Polenul nu poate fi oprit să călătorească atunci când vântul suflă și când insectele polenizatoare zboară. Introducerea în mediu a OMG este ireversibilă. Porumbul este în mod particular necontrolabil din cauza ratei ridicate de polenizare naturală și a distanței mari pe care poate călători polenul. Contaminarea este inevitabilă și fermierii nu pot fi protejați de aceasta. Contaminarea poate fi și mecanică pe întreg lanțul de producție la transport, depozitare sau procesare.
La nivel global au fost înregistrate până în anul 2009 un număr de 254 de cazuri de contaminare și cultivare ilegală cu OMG:
http://www.gmcontaminationregister.org/index.php?content=re®=0&inc=0&con=0&cof=0&year=0
Astfel, coexistența culturilor convenționale și ecologice cu cele de OMG este imposibilă. Cultivarea OMG erodează libertatea fermierilor de a alege să se opună OMG și a consumatorilor de evita alimentele cu OMG.
Conform eurobarometrelor, vasta majoritate a europenilor se opun categoric OMG. Un sondaj realizat în România la nivel național în 2007 arăta că 67% dintre români nu doresc OMG în farfurii.
Factorii de decizie de la toate nivelurile din România și din UE trebuie să pună capăt expansiunii OMG în Europa. Viitorul agriculturii stă în agricultura ecologică care creează mai multe locuri de muncă, stimulează dezvoltarea rurală, promovează biodiversitatea, protejează solul, apa și clima și asigură hrană sănătoasă fără chimicale și OMG.
Apasati aici pentru referinte.
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fundatiei Grassroots.
