Contact
 

Comunicat de presa Agent Green, Declic, Greenpeace: Amendamentul “Monopol pentru Schweighofer” revine în Parlamentul României

Comunicat de presa Agent Green, Declic, Greenpeace: Amendamentul “Monopol pentru Schweighofer” revine în Parlamentul României

Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților dezbate, luni, 29 iunie, [1] eliminarea prevederii din Codul Silvic care impune oricărei companii procesatoare de lemn din România să nu prelucreze mai mult de 30% dintr-o anumită specie de arbori. Această prevedere va favoriza, în mod evident, marile companii precum Schweighofer, Kronospan, Kastamonu sau Egger.

“Piața neagră a lemnului furat va crește. HS Timber, fostă Schweighofer, ar putea cumpăra din nou aproape tot ce este scos la licitație legal. Acest lucru i-ar obliga pe restul procesatorilor autohtoni și pe cei care au nevoie de lemn de foc să cumpere de pe piața neagră”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator campanii Declic.

Prevederea anti-monopol a fost adoptată în 2015. La acel moment, Declic, Greenpeace, Agent Green și alte 24 de organizații s-au mobilizat pentru a cere deputaților să adopte legea și să respingă rectificarea propusă de președintele Iohannis. Au fost organizate proteste în București, Cluj și multe alte localități din țară și Diaspora.

“Dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă și doar cu lemn românesc, așa cum a făcut până în 2014, atunci nu mai rămâne nici un arbore conifer pentru industria autohtonă și pentru gospodării. Această companie, care nu aduce valoare adăugată lemnului, creează o presiune pe care pădurea românească nu o mai poate suporta”, a adăugat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Necesitatea acestei modificări a venit din faptul că trei mari companii multinaționale – Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger – dominau piața românească la achiziția de material lemnos [2]. În aceste condiții, producătorii autohtoni și cei ce depindeau de lemnul de foc pentru încălzire erau defavorizați la achiziție.

Tot luni, Comisia de Agricultură va discuta și modificarea definiției materialului lemnos. În prezent, definiția din Codul Silvic a lemnului nu include și tocătura, rumegușul, brichetele, cheresteaua încleiată, diferitele furniruri, plăcile aglomerate, lătunoaiele și alte resturi. Astfel, acestea nu sunt urmărite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri.

În luna mai, Senatul a votat acestă modificare a Codului Silvic și a completat definiția materialului lemnos [3]. Inițiativa legislativă are la bază o investigație Declic [4] despre cadrul legal deficitar. În prezent, comercializarea și transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzător se pot realiza ca și când ar fi orice altă marfă. Numeroase tăieri ilegale de pădure au loc tocmai pentru că arborii tăiați ilegal pot fi vânduți ca peleți, plăci, tocătură și nu trec prin filtrele de control ale autorităților.

Ultimul cuvânt asupra definiției materialului lemnos îl are însă Camera Deputaților, cameră decizională. Tocmai din acest motiv, cu ocazia dezbaterii, Comunitatea Declic va înmâna membrilor Comisiei de Agricultură cele 48.700 de semnături ale petiției Lege pentru pădure, nu pentru hoți [5].

“Definirea precisă a materialului lemnos ar strica planurile mafiei lemnului, prin urmare sunt scoase acum de la sertar prevederi mai vechi, precum limita de 30%, care i-ar ajuta totuși să taie și să pună pe piață pădurea tăiată ilegal,” a completat reprezentantul Declic, Roxana Pencea Brădățan.

“Eliminarea limitei de 30% din piață pentru procesarea lemnului din România este un pas înapoi în timp, înainte de 2015, în vremuri în care cererea internațională de lemn brut a construit rețele infracționale de exploatare a pădurilor.
În 2020, nu de stimularea producției de cherestea avem nevoie, ci de programe de încurajare a procesării lemnului cu valoare adăugată. Industria mobilei și micii antreprenori din construcții sunt cei care au nevoie de atenție, nu vânzătorii internaționali de cherestea. Suntem sub asaltul schimbărilor climatice, trebuie să stocăm carbon și apă în sol. Cetățenii vor case verzi în care lemnul să fie folosit cel puțin 20 de ani, nu să alimenteze goana după resurse cumpărând mobilă care se strică în 3 ani. Pe scurt: nu mai tăiați pădurile pentru exportul de scânduri!” – Ciprian Gălușcă, Greenpeace România.


Note:

[1] PLx. 356/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic

[2] Mai mult, filmări ale Environmental Investigation Agency (EIA) arătau că reprezentanții companiei Holzindustrie Schweighofer Romania ar accepta cu bună știință și ar recompensa printr-un sistem de bonificație lemnul tăiat ilegal din pădurile din România.

[3] Plx 261/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic

[4] Investigație Declic http://hotii-de-lemn.mystrikingly.com/

[5] Petiția poate fi consultată aici cu ocazia dezbaterii: https://facem.declic.ro/campaigns/lege-pentru-padure-nu-pentru-hoti

Persoane de contact:

Gabriel Paun, Agent Green, [email protected]

Roxana Pencea Brădățan, Declic, [email protected]
Ciprian Gălușcă, Greenpeace, [email protected]

 

No Comments

Post A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.