Biomasă

blank

SCRISOARE COMUNĂ PENTRU PROIECTUL DE LEGE AL TAXONOMIEI DURABILE A UE

17 Decembrie 2020

 

Stimată doamnă președinte von der Leyen, Stimate domnule vice-președinte Timmermans, Stimate domnule comisar McGuinness,

 

Observații ale organizațiilor neguvernamentale cu privire la proiectul de lege al taxonomiei durabile a UE ca răspuns la proiectul de lege al taxonomiei durabile a UE, noi, organizațiile semnatare, dorim să adresăm următoarele probleme critice:

Biomasa forestieră

Dată fiind urgența provocată de criza climatică, taxonomia UE trebuie să fie mult mai ambițioasă decât îi este permis în prezent conform legislației europene. În mod particular, tratarea biomasei forestiere ca fiind combustibil “0 carbon” pentru producerea de energie, subminează în mod periculos eforturile de reducere a emisiilor, deoarece regenerarea pădurilor pentru recaptarea emisiilor durează decenii sau chiar secole, timp pe care nu îl avem în această cursă de evitare a celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.blank

O scrisoare către Parlamentul European, semnată de aproape 800 de oameni de știință, avertiza că sprijinul pentru arderea biomasei forestiere poate duce la un impact dramatic asupra climei. În mai multe rânduri, Consiliul Științific European al Academiilor a adresat problema critică a arderii de biomasă forestieră, cerând recent “o revizuire a rolului biomasei în îndeplinirea obiectivelor cu privire la energia regenerabilă” și solicitând o reformă radicală pentru tratarea carbonului forestier ca fiind “regenerabil”. Inclusiv membrii Comisiei Europene au admis în anul 2016 că biomasa forestieră nu este neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon în evaluarea impactului asupra sustenabilității bioenergiei. Strategia pentru biodiversitate a Uniunii Europene – o inițiativă esențială menită să ajute la inversarea tendințelor cu efecte negative asupra sănătății biodiversității UE – a ridicat problema impactului pe care arderea biomasei forestiere o are asupra biodiversității. Raportul “Paper Tiger” al PFPI (Parteneriatului pentru Integritatea Politicilor) demonstrează eșecurile clare ale “criteriilor de durabilitate” ale RED (Directiva pentru Energie Regenerabilă) pentru biomasa forestieră (la care se referă implicit proiectul DA) pentru a proteja în mod adecvat clima și biodiversitatea. Recent, peste 100 de organizații ale societății civile au solicitat ca biomasa forestieră să nu mai fie considerată eligibilă ca fiind sursă de energie regenerabilă în cadrul RED și a subvențiilor și stimulentelor care decurg din această eligibilitate.

Proiectul de lege, care propune ca cea mai mare parte a biomasei provenite direct din păduri să fie considerată “durabilă” este în mod evident neconform cu aceste avertismente și declarații ale oamenilor de știință, ale societății civile și ale membrilor Comisiei Europene.

Efectele dramatice asupra climei ale arderii biomasei forestiere sunt clare. Atunci când a propus criterii de eligibilitate suplimentare, Grupul de Experți Tehnici a recunoscut în raportul său că acestea nu sunt garanții suficiente. În consecință, biomasa forestieră nu oferă o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și accentuează, fără îndoială, problema degradării biodiversității și, prin urmare, nu ar trebui clasificată ca “durabilă” și eliminată din Taxonomie.

 

Hidroenergie

Grupul de experți tehnici (TEG) a recunoscut lipsa de rentabilitate a hidrocentralelor de mici dimensiuni care provoacă distrugeri mult mai mari în raport cu nivelul foarte mic de energie pe care o produc, recomandând astfel evitarea construirii de mici hidrocentrale (<10MW). Acest lucru este în concordanță cu criteriul TEG de “A Nu Produce Daune Semnificative” (DNSH) potrivit căruia activitățile “trebuie să evite producerea de daune semnificative… cu scopul de a proteja ecosistemele sănătoase”. Daunele cauzate mediului produse de micile hidrocentrale, în special cele construite în cascade, pot fi similare sau chiar mai mari decât bine-cunoscutele efecte negative ale hidrocentralelor mari. In UE, 60% din râuri nu au o stare ecologică bună, speciile de pești și moluște reprezintă cele mai amenințate două grupuri taxonomice, populațiile de pești migratori au scăzut cu 93% între 1970 și 2016, iar în Bazinul Mediteranean, inclusiv în țări precum Portugalia și Turcia, 161 din cele 251 de specii de pești amenințate din regiune vor fi afectate negativ chiar și numai de micile hidrocentrale planificate.

În acelasi timp, 150 de ONG-uri au solicitat recent încetarea construcției de hidrocentrale în Europa. Sprijinul pentru energia hidroenergetică în Proiectul de lege este în mod clar neconform cu solicitările societății civile și ale membrilor comunității științifice de a pune capăt daunelor pe care hidroenergia le-a cauzat și continuă să le provoace sistemelor de apă dulce. Criteriile DNSH sunt în mod clar încălcate. Având în vedere beneficiul aproape inexistent pe care îl pot juca noile hidrocentrale în ecologizarea economiei, hidroenergia, de asemenea, nu ar trebui să fie inclusă în taxonomie.

 

Scăderea nivelului de intensitate a gazelor cu efect de seră

Printre criteriile de screening propuse de Grupul de Experți Tehnici ai Comisiei Europene s-a numărat conceptul de scădere a nivelului de intensitate a gazelor cu efect de sera pentru producerea de energie în timp. Acest concept critic, menit să contribuie la atingerea neutralității climatice până la jumătatea secolului, a fost din păcate eliminat din proiectul de lege. Recent, o scrisoare semnată de 123 de oameni de știință a fost publicată în mass-media, afirmând că există o “deconectare” între obiectivele climatice ale UE și Taxonomia UE.

Această neconcordanță trebuie rectificată, iar conceptul de scădere a nivelului de intensitate trebuie restabilit pentru ca mecanismul de finanțare durabilă să fie aliniat la celelalte obiective și strategii ale UE în materie de schimbări climatice, inclusiv cu Pactul Verde European (European Green Deal), cu angajamentul UE privind Acordul de la Paris și Legea Climatică Europeană.

În lumina celor de mai sus, taxonomia UE trebuie să aibă o bază științifică solidă. Aceste probleme critice trebuie adresate pentru a obține acest lucru.

Cu sinceritate,

Gabriel Paun Preșidente
Agent Green, Romania

blank

blank

Gabriel Schwaderer
Executive Director
EuroNatur Foundation, Germany

Ulrich Eichelmann
 CEO
Riverwatch, Austria

Juraj Lukáč
Chair
Lesoochranárske Zoskupenie VLK, Slovakia

Mary Booth
 Director,
PFPI, International

Zoltan Kun
Secretary of the Board
Friends of Fertö Lake, Hungary

Maarten Vischers
Board Member and Secretary Leefmilieu, Netherlands

Martin Luiga
International Cooperation Coordinator Estonia Forest Aid, Estonia

Csaba Mezei
General Secretary
CEEWeb for Biodiversity, Hungary

Christoph Promberger
Executive Director
Foundation Conservation Carpathia, Romania

Raul Cazan Preșidente 2Celsius, Romania

Dimiter Koumanov
Member of the Board Balkanka Association, Bulgaria

Nicolae Mercurean Presidente
Transmont Fagaras, Romania

Ibrahim Turak
Pusti me da tečem Bosnia and Herzegovina

Tibor Mikuska
CEO, Croatian Society for Birds and Nature Protection, Croatia

Rok Rozman
CEO, Leeway Collective and Balkan River Defence movement, Slovenia

Jarosław Krogulec
Head of Conservation OTOP/BirdLife Poland, Poland

Jana Ballenthien
Forest Campaigner ROBIN WOOD, Germany

Marieka Vogt
Chair
Free Rivers Fund, Austria

Natasa Kovacevic
Executive Director
NGO Green Home, Montenegro

Johan Vollenbroek
Director, Mobilisation for the Environment, Netherlands

Codruta Nedelcu President
ARIN, Romania

Dan Trifu
Vice President EcoCivica, Romania

Doru Mitrana
President
Mai Mult Verde, Romania

Vera Knook
Founder
River Collective, Austria

Robert Oroz
Gotuša
Bosnia and Herzegovina

Elena Rastei
Director
Zero Waste, Romania

Radosław Ślusarczyk
Chair, Stowarzyszenie Pracownia na rzecz Wszystkich Istot, Poland

Daniela Mitrofan Preșidente
Organizația Reset, Romania

Andreea Leonte
Preșidente
Asociația MăEduc, Romania

Mihai Diac
Founder, Grupul de inițiativă Codrii Iașilor, Romania

Elvys Sandu Prisecaru Preșidente
Asociația Mai Bine, Romania

Oana Neneciu
Executive Director, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Romania

Florin Stoica
Preșidente
Asociația Kogayon, Romania

Fenna Swart
Campaign Manager
Comite Schone Lucht, Netherlands

Siim Kuresoo
Member of Executive Committee
Eestimaa Looduse Fond (Estonian Fund for Nature), Estonia