Transelectrica

“Transelectrica” prin ariile protejate

LEA 400 KV Porţile de Fier – Anina. Un proiect Transelectrica prin 14 arii protejate (parcuri naţionale, parcuri naturale şi siteuri Natura2000) : 103 stâlpi de înaltă tensiune vor distruge peisaje protejate de legislaţia internaţională.  68 dintre aceştia  vor fi construiţi direct în zona forestieră. Noul traseu va smulge peste 143 de hectare de pădure din arii protejate, de-a lungul unui traseu de peste 30 de km prin  Parcul Naţional Porţile de Fier Geoparcul Platoul Mehedinţi,  Parcul Naţional Semenic- Cheile Caraşului, Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşnita, Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.

Ce înseamnă de fapt LEA 400 KV Porţile de Fier – Anina şi ce valori inestimabile din patrimonial naţional urmează a fi distruse pentru zeci şi chiar sute de ani?

Acest proiect a fost posibil prin adoptarea unei legi votată de parlament şi promulgată de preşedintele ţării exclusiv pentru proiecte Transelectrica, în iunie 2019.  Un lung şir de derogări de la prevederile Coului Silvic şi  de la Legea 49/ 2011 privind regimul ariilor naturale protejate, lege care la rândul ei are la baza Directivele Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice. Pe scurt, Directivele Europene sunt ciuntite în interesul celui mai mare operator de naţional de transport al energiei electrice.

Zeci de documente specifice cu sute de pagini de rapoarte de mediu, studii de evaluare adecvată, avize, autorizaţii etc  au fost necesare ca în final, prin câteva semnături ale autorităţilor, această linie electrică să ciuntească 14 arii protejate.  Toate aceste documente nu au fost elaborate după promulgarea legii ci mult înainte de aceasta!

 

 

 

 

Legea derogărilor a reuşit  cu girul autorităţilor să transforme ariile protejate la nivel naţional şi internaţional, habitate unice cu specii pe cale de dispariţie şi păduri virgine cu arbori seculari,  în simple terenuri exploatabile pentru care se vor găsi “soluţii” pentru scoaterea lemnului prin săparea de drumuri noi care nu există în planul proiectului (asta însemnând şi mai mulţi arbori tăiaţi şi habitate distruse),  se vor tăia, fără nici un argument logic arbori seculari şi păduri virgine.

“Incursiunea Transelectrica” pe care v-o propunem în continuare porneşte din Parcul Natural Porţile de Fier care “va găzdui” 52 de stâlpi zvelţi şi betonaţi şi se va micşora cu peste 40 de hectare de pădure, adică o suprafaţă mare cât aproape 100 de stadioane de fotbal

Motto-ul administraţiei Parcului Porţile de Fier este ”Natura este singură carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr”, un citat din Wolfgang von Goethe. Pe una dintre aceste file va scrie din păcate “Transelectrica” : peste 15 km din acest Parc cu peisaje de o frumuseţe paralizantă, vor fi străbătuţi de stâlpi şi cabluri de înaltă tensiune care vor necesita defrişarea a peste 40 de hectare de pădure. 2 situri Natura 2000 (Porţile de Fier – sit de importanta comunitară şi Mtii Almajului – Locvei – sit de importanta avifaunistica) şi o Rezervaţie naturală, “Gura Văii – Varciorova”, care este zonă de protecţie integrală, vor “beneficia” de transformări radicale datorate constricţiei LEA.

Din cele 205 specii de păsări care populează Parcul Natural , 133 de specii  au staut de specii strict protejate, conform Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.

În situl Natura 2000 Porţile de Fier exista 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru România şi 21 de interes comunitar. 69% din suprafaţa acestuia o reprezenta pădurile de foioase – păduri balcanice de fag, cu o valoare conservativă foarte mare, păduri balcanice de gorun  – tot cu valoare conservativă foarte mare, păduri ilirice de stejar cu carpen, vegetaţie forestierea submeditaraneeană cu endemitul pinul negru de Banat. Ursul, lupul, linxul şi cerbul şi multe alte specii faunistice  sunt aici la ele acasă.

Parcul Natural Porţile de Fier include şi Rezervaţia Naturală Gura Văii – Vârciorova, prin care sunt ocrotite păduri de o importanţă floristică deosebită. Dacă doriţi să ştiţi cum arată un gorul auriu, un vişin turcesc sau un alun turcesc, aici trebuie să veniţi. Nu se ştie dacă după lucrările LEA oamenii vor  mai putea admira cămaşa romanilor, viorelele de stâncă sau mărul Porţilor de Fier. Datorită acestor specii şi a multor altora Rezervaţia a fost declatara zona de protecţie integrală, acest lucru însemnând, printre altele, că sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.

Aceste norme internaţionale nu împiedică, însă, Transelectrica să betoneze şi sa ridice 8 stâlpi de înaltă tensiune în această rezervaţie. Aşa că vom căuta gorunul şi alunul în poze.

Următorii 5 km îi vom străbate prin zone în care a fost până nu demult pădure, în Geoparcul Platoul Mehedinţi. Mai avansăm cu 16 stâlpi…

Geoparcul Platoul Mehedinţi este arie protejată de interes naţional, face parte din categoria parcurilor naturale şi corespunde categoriei V IUCN (Interntional Union for Conservation of Nature, https://www.iucn.org/) – arie protejată administrata în principal pentru conservarea peisajului terestru şi pentru recreere.

Terenurile în care se află amplasamentul proiectului sunt situate în zonă tampon a Geoparcului, majoritatea fiind pe teritoriul ariei de interes comunitar Platoul Mehedinţi prin care sunt protejate 10 habitate şi 28 de specii. 5 dintre habitatele pentru care s-a desemnat siteul Natura 2000, sunt afectate de costuctia LEA  – comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pană la cel montan şi alpin; fâneţe montane; păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

Deşi vor fi defrişate peste 11 hectare din pădurile de fag protejate, de mare valoare conservativă (Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) , ni se spune că defrişarea acestor  suprafeţe este nesemnificativă, nu alterează starea globală de conservarea a habitatului, iar proiectul nu are un impact negativ.

Acest verdict se regăseşte pentru toate tipurile de habitat care sunt distruse de construcţia Transelectrica,  indiferent de câte zeci de hectare sunt defrişate! Pare un  “copy- paste” care confirmă de fiecare dată că  distrugerea unor habitate de mare valoare conservativă, nu reprezintă o problemă.

Suntem asiguraţi şi de faptul  că “aceasta construcţie  se va realiza cu cele mai bune tehnologii, în limita strictă a normelor tehnice şi normativelor în vigoare pentru astfel de obiective de investiţii.

Pentru pregătirea culoarului liniei, săparea fundaţiilor, montajul stâlpilor, întinderea şi montajul conductoarelor se folosesc utilaje tehnologice mobile (buldozer, excavator, automacara, instalaţii de întindere conductoare motofierăstraie, TAF etc.) şi mijloace de transport auto.

Defrişarea culoarului liniei electrice pe tronsoanele împădurite se execută mecanizat (doborât arbori cu motoferestrăul, scos – apropiat lemn valorificabil cu tractor echipat special) şi manual (adunarea şi îndepărtarea resturilor de exploatare).”

Ce înseamnă  concret aceste lucrări?

  • defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA în zona împădurită
  • va determina intervenţii brutale asupra florei şi faunei imobile, precum şi modificarea temporară a habitatelor unor speciilor de faună mobilă, a coridoarelor de deplasare a mamiferelor, determinând deplasarea lor spre puţinele zone rămase neafectate de activitatea umană;
  • intervenţii asupra solului şi subsolului în zona de amplasare a fundaţiilor stâlpilor care compun reţeaua şi de amenajare a platformelor de lucru, precum şi în zona de circulaţie a utilajelor tehnologice pe culoarul LEA;
  • emisii de factori perturbatori în mediu prin funcţionarea utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport, în special emisii acustice şi noxe chimice;

În concluzie, prin defrişare se va diminua suprafaţa habitatelor speciilor protejate, arborii bătrâni şi scorburoşi esenţiali pentru suprevieturirea anumitor specii vor dispărea iar locul pădurii va fi luat de stâlpi  şi conductoare electrice cu înălţime medie de peste 7 m – peisaj invaziv care va modifica structura ecositemului pentru următorii 50 de ani, cel puţin.

Cu toate aceste intervenţii brutale care vor săpa răni adânci în habitatele forestiere protejate, vindecabile poate în sute de ani, construcţia LEA primeşte undă verde şi pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi, în situl de importanta comunitatra Natura 2000, Platoul Mehedinţi, pentru distrugerea a peste 11 hectare de pădure.

Efortul autorităţilor ar trebui să fie îndreptat spre conservarea peisajor uince din Geoparcul Platorul Mehedinţi, în care există 17 rezervaţii naturale incluse în zona de protecţie strictă şi integrală, 11 trasee turistice  şi aproximativ 200 de monumentele naturale, culturale şi istorice din comunităţile locale situate în perimetrul geoparcului. Oficialii ne asigura că se doreşte introducerea Geoparcului Platoul Mehedinţi în circuitul turistic internaţional şi protejarea unor specii aflate pe lista roşie a IUCN, pe care se afla specii de animale şi plante ocrotite la nivel mondial, planuri susţinute prin fonduri europene.  Toate acestea vor trebui însă să-şi facă loc pe lângă traseul Transelectrica.

Cotim acum spre vest şi ajungem în Rezervaţia Naturală Iardastita, parte a Parcului Naţional Domogled- Valea Cernei.  3 stâlpi de dimensiunea unei clădiri  cu două niveluri vor amputa şi această rezervaţie.

Parte a sitului de interes comunitar Domogled – Valea Cernei, parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, Rezervaţia Iardastita este zona de interes naţional; categoria IV conform clasificarii IUCN. Ariile protejate din această categorie ajuta de obicei la protejarea sau refacerea speciilor de floră şi fauna de importanţă internaţională, naţională sau locală, inclusiv a speciilor de faună autohtone sau migratoare şi a habitatelor.

Dacă încă nu aţi ajuns în Rezervaţia Iastastia, ar trebui să vă planificaţi această călătorie, căci aveţi de admirat din plin: habitate protejate de interes  comunitar cum sunt pădurile balcano -pontice de cer şi gorun, păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) cu valoare conervativa foarte mare, arbori cu vârste de peste 130 de ani, păduri virgine cu arbori seculari, vegetaţie forestieră mediaraneana unică, specii de fauna şi flora protejate pentru care rezervaţia a fost inclusă în situl Natura 2000 Domogled- Valea Cernei.  Pe lângă toate aceste elemente care au transformat acestă zonă de peste 500 de hectare în Rezervaţie Naturală, veţi putea observa cu uşurinţă că o parte din aceste păduri sunt rase pentru a face loc proiectului Transelectirca. O mare “poiana” în care în locul vegetaţiei specific unei păduri virgine se vor putea “admira” stâlpii de înaltă tensinune.  Cine ar putea să ne spună, totuşi, ce lagatura are acest peisaj industrial înfipt într-o zonă protejată cu scopul pentru care a fost creeata Rezervaţia Iardastita, acela de a menţine caracterul natural al vegetaţiei, fiind interzise orice fel de intervenţii în ecosistemul protejat?

Poate autorităţile silvice sunt atât de obişnuite cu îndeplinirea planurilor de producţie lemnoasă, încât nu mai conteza tăierea unor arbori seculari,  distrgindu-se astfel  iremediabil zone întregi de păduri virgine, pentru care au fost depuse studii pentru introducerea lor în Catalogul Pădurilor Virgine.  Este durereos pentru orice om care vede asftel de imagini: păduri în care te-ai plimbat până de curând, râse – cât vezi cu ochii,  cioturi cu diametre de peste 1 m, drumuri forestiere ilegale care spinteca colinele împădurite, pădurea în sine care devine un mare şantier aprobat cu multe semnături… Am fost în acele locuri şi în multe altele care şi-au schimbat rostul nu doar pentru aşa  zisele “contructii de interes naţional”, ci şi pentru beneficiul anumitor firme cărora li s-a dat girul să taie ilegal orice – şi cu cât mai bătrân şi mai rar ca specie este un arbore, cu atât veniturile sunt mai mari.

Cum ar fi fost totuşi ca acest proiect să pornească de la premisa că nu se vor distrge ariile naturale protejate? Cum ar fi fost ca la inaugurarea LEA Porţile de Fier – Reşita, din septemebrie 2019, directorul Traselectrica să anunţe cu mândrie: nu vom tăia nici un arbore din zonele protejate, vom respecta legislaţia naţională şi internaţională privind aceste zone, pădurile sunt un patrimoniu naţional pe care îl vom proteja?

Din păcate nu putem da filmul înapoi şi monta alte replici. Orice şi oricât s-ar distruge, concluzia umilitoare pe care ne-o prezintă autorităţile  este ca “proiectul nu afectează obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate şi starea actuală de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar”.

Dacă veţi căuta informaţii despre tăieri ilegale, veţi găsi zeci de articole care descriu pe larg acest fenomen care parcă s-a împământenit, devenind aproape tradiţional. Veţi vedea imagini care arata starea incredibilă de degaradare a parcurilor natioanle şi a ariilor protejate. Cineva din administraţia acestora vă da un răspuns bâlbit, încercând să explice că ce se vede şi din satelit şi de pe pământ, nu este prea grav, ca toate actele sunt în regulă şi că pădurea se va reface oricum…

România a primit din partea Comisiei Europene, în februarie 2020 o scrisoare de punere în întârziere pentru tăieri ilegale din zone protejate – este primul dintr-un vast infringement. Şi nu este prima avertizare de acest fel –  la un moment dat vom plăti şi noi şi generaţiile viitoare pentru ignoranţă autorităţilor de astăzi.

Unul dintre cele mai mutilate locuri, nu doar prin tăieri ilegale ci şi prin exploatări avizate, este Parcul Naţional Semenic – Cheile Carasului. Conform rapoartelor oficiale şi a datelor publicate de Inspectorul Pădurii, în perioada 2014-2018,  volumul de masă lemnoasa extras  a fost de 240.000 mc. Este un exemplu tragic, dar elocvent pentru a ilustra managementul defectuos al parcurilor naționale din România, în care  exploatările forestiere în rezervațiile naturale din parc sunt susținute de însăși administrația parcului.

Cu toate regelementarile legislative naţionale şi internaţionale, suprafeţe întregi de păduri cu arbori seculari sunt râse. Ca în mai toate parcurile naţionale din România, tăierile ilegale continua în ciuda nenumăratelor dovezi şi mesaje trimise miniştrilor mediului care se perinda prin minister muţi şi surzi în faţa acestui dezastru. În fata ignoranţei celor care printr-un simplu ordin ar putea păstra intacte aceste păduri pentru generaţiile viitoare, singura şansă rămâne calea juridica– procesele însă pot dura însă ani de zile, timp în care alte zeci sau sute de hectare de pădure vor fi smulse din parcurile naţionale şi ariile protejate.

Într-un colţ al său din Izvoarele Nerei, Parcul Național Semenic – Cheile Carasului se poate mândri încă cu cea mai mare pădure virgină de fag din întreaga Uniune Europeană.  În iulie 2017, anumite zone insulare ale parcului au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural UNESCO. Dar, alte păduri prețioase din parcul național nu sunt suficient de protejate de exploatările forestiere, devastarea masivă a pădurilor naturale ajungând până în mijlocul Parcului.

3 stâlpi de înaltă tensiune vor “înfrumuseţa” zona forestieră a siturilor Natura 2000 din acest Parc, prin care sunt protejate sute de specii de flora şi fauna unele dintre acestea fiind endemice sau pe cale de dispariţie, populaţii importante din specii faunistice ameninţate la nivelul Uniunii Europene, specii de amfibieni şi reptile protejate pe plan Mondial prin convenţiile de mediu ratificate şi de România,  arbori a căror vârsta depăşeşte 350 de ani, păduri virgine de făgete a căror vastra medie este de peste 130 de ani. Pe aici trece şi unul dintre cele mai importante culoare de migraţie a păsărilor, toamna spre sud şi primăvara spre nord.

“Descoperă. Trăieşte. Protejează.”  – ne îndeamnă administraţia Parcului  Naţional Semenic – Cheile Carasului. Din păcate, vom descoperi şi sute de hectare de păduri tăiate, sufrafete incendiate şi “trasee” Trasnelectrica; nu vom trăi să vedem peisajele forestiere care se vor reface în sute de ani  şi fără o decizie guvernamentală nu vom putea asigura protecţia acestui ecosistem.

Până la Anina mai avem de parcurs aproximativ 9 km şi 28 de stâlpi de înaltă tensiune prin Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşnita –  proiectul Transeclectrica va smulge din acest parc naţional aproximativ 28 de hectare. Din acestea,  peste 24 de hectare de pădure vor fi defrişate pentru a lăsa loc celor 17 stâlpi  care vor fi “plantaţi” direct în zona forestieră.

Şi aici, construcţia liniei electrice aeriene va trece prin două situri Natura 2000 care protejează habitate de pădure (făgete) unice în Europa, cu mare importanţă biologică, genotipică, estetică şi mediogenă, fiind printre puţinele făgete care s-au păstrat în stare virgină. Găsim aici 119 specii de faună protejate şi strict protejate de legislaţia română şi internaţională.

Aici se adpostesc 2 specii de interes conservativ global (cristel de câmp şi dumbrăveaca) şi  populaţii importante din 10 specii considerate amentintate la nivelul Uniunii Europene  – dintre acestea, regăsim cele mai insemante efective cuibăritoare  de şoim călător din România.

Aspectele legate de protecţia şi conservarea habitatelor sunt mentionale şi în planul de management care  ne asigura parcă de faptul că Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşnita, este pe mâini bune care veghează la respectarea cu stricteţe a scopului pentru care această arie de peste 36.000 de hectare a fost declarată parc naţional, anume pentru “protecția şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiințifice, educative, recreative şi turistice.” Nu ar fi nici o problemă până aici dacă aceste mâini “harnice” nu ar fi aprobat de fapt distrugerea acestui parc naţional.  Peste 60% din suprafața parcului este afectată de tăieri, o adevărată crimă împotriva biodiversității, pădurile din parc fiind tratate ca niște păduri ordinare de producție. Zone care au fost degradate prin tăieri agresive, păduri seculare râse și situri de importanță comunitară distruse. La toate aceste  distrugeri se vor adăuga şi cele peste 24 de hectare de habitate forestiere protejate care vor fi rase pentru proiectul Transelectrica.

 

Tot acest porces de distrugere sistematică şi sistemică  a ariilor protejate este completat acum de construcţia LEA 400 KV Porţile de Fier –Anina: peste  – 143 de hectare de pădure din arii protejate defrişate, habitate ciuntite pe 30 de km şi specii de mare valoare conservativă puse în pericol. Un bilanţ tragic care ne va costa nu numai pe noi, dar şi pe generaţiile viitoare.

 

VIZIUNEA AGENT GREEN PENTRU PADUREA ROMÂNIEI

 

http://www.pnportiledefier.ro/biodiv2.html
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0031.pdf
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0020.pdf
https://www.cheilenereibeusnita.ro/wp-content/uploads/plan-de-management-integrat-cheile-nerei.pdf
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21016321-proiect-peste-300-000-euro-implementat-geoparcul-platoul-mehedinti.htm

Cont LEI

Denumire entitate nonprofit: Asociaţia Agent Green
Cod unic de înregistrare: 25261826
Cont IBAN LEI: RO02RNCB0072156916030001

Cont Euro

Information about the bank:

Name: Banca Comerciala Romana, Sucursala Sector 1 Bucuresti
Adress: Calea Victoriei nr. 155, Bucuresti, Sector 1
Swift Code: RNCBROBU

Information about the account holder:
Name: Asociatia Agent Green
Cod IBAN EURO account: RO72RNCB0072156916030002