Cu drujba in Paradis

Paradisul vazut de sus. Panorama Vaii Cernei

Daca ar exista o cutie magica, in care sa poti inchide tacerea, ce bine ar fi!

O cutie nu prea mare, cat sa o porti intr-un rucsac si in care sa poti aduna cata liniste ai avea nevoie. As veni cu ea aici, in Retezat, si as lasa-o dechisa un timp. Sa intre in ea tacerea absoluta a muntilor cotropiti de iarna, in care auzi cum se astern fulgii ca milioane de soapte mici. Ciripitul subtire al pasarelelor, ce-si anunta descoperirea unei macese. Fosnetul crengilor de brad, aplecandu-se sub greutatea zapezii. Singura muzica: izvorul ce se aude dintre nameti, ca un sir nesfarsit de cristale, rostogolindu-se in vale. Si sus de tot, cerul ar avea un singur glas: tipatul ascutit al acvilei. Te opresti in loc ca sa nu mai scartaie zapada si sa poti calatori prin aer catre toate aceste sunete, ca un cosmonaut plutind imponderabil in spatiu. As indesa bine cutia magica cu tacere. Si as cobori cu ea in marile orase, pe rand. Sa o las deschisa pana cand linistea Retezatului ar acoperi totul, de la trancanitul tramvaielor pana la flecareala televizoarelor.Cam asa visam, tolanit in zapada uriasa, la granita padurii virgine din Parcul National Domogled, al doilea parc al Muntilor Retezat. M-a trezit brusc la realitate guitatul apocaliptic al unei drujbe din vale. Ca un vaiet sinistru, nesfarsit.

 

        Ursul brun

De fapt, pentru asta venisem din nou in Retezat: daca in Parcul National Retezat, taierile ilegale au fost oprite, pe cealalta parte a muntelui, cea dinspre Herculane si Baia de Arama, taierile continua nestingherit, desi frumusetea locului nu e cu nimic mai prejos. Am intrat in munte cu masina aproape 10 kilometri si apoi am mers pe jos inca aproape 5 km, pe drumul ce duce la Valea Craiovei si apoi mai sus, catre padurea virgina a Domogledului. Un paradis alb, perfect. Si totusi…cineva ridica cu sange rece drujba impotriva unor astfel de locuri. Nu poti sa nu te intrebi: oare cine e in stare sa distruga superba natura a Romaniei, a carei frumusete ii ingenuncheaza pe toti cei care ajung in mijlocul ei? Marele nostru dar de la Dumnezeu! Si semnele grozaviei erau peste tot: intregul drum era presarat, cand pe o parte, cand pe alta, cu cadavrele gigantice ale arborilor doborati din munte. Fagi de o suta de ani, gata sa fie incarcati si dusi mai departe, la cine stie ce abator de lemne. Se vedea pe versantul din apropiere de unde au fost taiati si apoi zvarliti la vale. Unele zone erau doar cu cioate, semn ca se taiase la ras, fara a se mai sta pe ganduri. In alte parti se vede cum masinariile uriase, tafuri si buldozere, si-au croit noi drumuri, rupand muntele cat mai adanc, cat mai in inima padurii, de unde sa se taie arbori mai batrani decat secolul.

 

Sef peste Paradis

 

        Ghionoaia verde

De ce un parc national cum este Domogledul, cel mai mare din Romania, arata ca o exploatatie forestiera in toata regula, cum se face ca drumurile care il strabat sunt amenajate parca special pentru taietorii veniti calare pe tafuri si cum de este amenintata viata mamiferelor mari de constructia unui drum de asfalt, ce va trece chiar prin inima acestui paradis, am incercat sa aflu de la Ioan Gaspar, directorul Parcului National Domogled. Pentru inceput, seful paradisului din Retezat mi-a confirmat importanta si frumusetea celor vazute pe munte. Domogledul a fost declarat Parc National abia in 1990, pentru diversitatea si bogatia florei si faunei sale, insa inca din 1932, intreaga zona era cunoscuta ca rezervatie stiintifica de maxima importanta. Suprafata lui totala este de peste 60 de mii de hectare si cuprinde, in mod exceptional, un ecosistem intreg, cel al raului Cerna, de la izvoare si pana la varsarea sa. Din pacate amanuntele administrarii unui asemenea tezaur nu sunt la fel de frumoase. Doar 8 (opt!) rangeri se ocupa de paza si respectarea intregului parc, ei avand la dispozitie o singura masina, deocamdata stricata. Cu alte cuvinte, peste sapte mii de hectare de parc se afla in grija cate unui singur om! In plus, in afara de faptul ca administratia muntilor Retezat este fragmentata in doua Parcuri Nationale, Retezat si Domogled, la randul sau, parcul Domogled are o „zonare interna”, adica nu se afla sub aceeasi protectie: „Avem trei zone – una de protectie stricta, a padurilor virgine, unde se intra doar pentru cercetare, sub control; a doua zona este de protectie integrala, unde se pot face taieri de intretinere, si una de dezvoltare durabila, unde locuiesc oameni si in anumite limite se poate exploata si padurea. Valea Craiovei, unde ati vazut arbori pe marginea drumului, este o zona pentru dezvoltare durabila, deci se poate taia, inclusiv in scopuri comerciale”, imi spune directorul Gaspar, adaugand „chiar daca par paduri virgine, eu in acea zona aplic legea si legea spune ca nu e nici o problema sa se taie”.
Cat despre asfaltul care va traversa Parcul de la un capat la altul, cu ziduri de beton de patru metri, domnia sa mi-a declarat ca: „Noi am fost de acord cu asfaltarea. Ne va ajuta sa intervenim mai rapid in caz de incendiu in padure si, in plus, costul de intretinere o sa fie mai mic decat la actualul drum, asa zis forestier. Drumul e necesar pentru dezvoltarea turistica a zonei”. Asadar, urletul hidos al drujbei in Parcul National e legal, taieri rase nu exista, asfaltul este bun pentru munti. Oare asa sa fie?

De veghe

          Gaia rosie

Norocul iubitorilor de natura este ca, in ultimii ani, organizatiile non-guvernamentale au devenit adevarati caini de paza ai societatii. Retezatul este vegheat atent de mai multe astfel de organizatii, care, alaturi de presa, au reusit anul trecut sa opreasca taierile abuzive din Parcul National Retezat si sa obtina promisiunea Ministrului de Mediu ca padurile virgine se vor pune sub protectie totala. O astfel de organizatie, dupa cum stiti deja, este Agent Green, principalul actor in salvarea unicului Peisaj Forestier Intact din Europa, cuprins partial in Domogled. Gabriel Paun, presedintele organizatiei, mi-a vorbit despre cum se vad taierile dintr-un Parc National, cand esti de partea padurii. „Inca din 2004, monitorizam aceasta zona cu paduri virgine. Din pacate, in ultimii ani, taierile sunt semnificative in Domogled. Pe Valea Craiovei si pe Valea Gasca se taie masiv, in paduri care pana nu demult erau virgine si trebuiau protejate. Ei spun ca e o zonare speciala a parcului si ca au voie sa taie. Insa daca s-ar aplica legea europeana cu strictete, Domogledul nu ar trebui sa rasune de drujbe si sa fie presarat pe kilometri intregi cu cadavrele fagilor seculari. S-au facut drumuri forestiere unde nu era nevoie si, din pacate, peisajul seamana tot mai putin cu o padure virgina si tot mai mult cu o exploatatie forestiera oarecare. Conducerea Parcului National Domogled ar trebui sa trimita rangerii pe teren, sa fie primii care verifica si aplica sanctiuni. Se taie incontinuu si fara menajamente.

         Piatra Cerbului

Am intalnit si un proprietar de padure de fag care se lauda ca are 30 de hectare, o padure frumoasa, foarte valoroasa, si taia la ras. Spunea ca baza legala este ca l-a lasat directorul parcului. Asta pe Valea Cernei, intr-o zona superba, dar ascunsa de ochii lumii. Astfel de lucruri urmeaza sa le verificam, pentru ca sunt inadmisibile. Exista un inventar al padurilor virgine, facut in 2005. Pe baza lui ar trebui verificat ce s-a taiat in toata tara, inclusiv in Domogled, si trasi la raspundere ministrii mediului care au permis punerea la pamant a ultimelor paduri virgine din Romania. Si pentru ce se intampla azi in Domogled, cineva ar trebui sa raspunda. De urgenta trebuie interzise taierile, pana vom avea o lege mai clara. Exista legislatie europeana, ce ar trebui preluata de Romania urgent. Zonarea interna a parcurilor sa fie regandita in functie de importanta padurilor, nu de interesele drujbarilor. Si nu in ultimul rand, criteriile pe care vor fi definite padurile virgine sa fie facute publice”.
Cat despre asfaltul ce urmeaza sa invadeze paradisul Peisajului Intact, lucrurile se vad mai bine dintr-un ONG, decat dintr-un scaun directorial: avizul de mediu este considerat ilegal si urmeaza ca judecatorii sa se pronunte. Un contra-studiu efectuat de specialisti dovedeste ca impactul DN66A va fi dezastruos pentru toate vietatile Parcului Domogled, de la broscute si serpi, la ursi sau lupi, si chiar cele cateva acvile de munte ce traiesc in zona.

Localnicii

Paradisul vazut de aproape

Prin vaile paradisiace ale Parcului Domogled exista un catun risipit la poalele muntilor: Cerna Sat, o localitate abia vizibila pe harti, insa de o frumusete ca de inceput de lume. Cateva case risipite in peisajul superb. Fuioare de fum se inalta incetisor, strecurandu-se parca prin linistea maiestuoasa. Am stat de vorba cu cativa sateni ce trebaluiau prin curte, bucurosi ca ninsoarea s-a oprit un pic si gerul e moale. Doar cativa dintre ei mai au animale pe langa casa. Principala sursa de venit este lemnul. Un tanar spatos, calit pe drumurile muntilor de-aici, mi-a explicat: „Controale la taieri sunt in permanenta: ba rangerii, ba jandarmii, ba politia. Cum controleaza, asta stiu sefii nostri, ca noi nu taiem pentru folosul nostru. Majoritatea satenilor de aici sunt angajati la firme care exploateaza padurea. In principal, domnul Sarcina, care detine benzinariile „Succes”, si domnul primar de la Baia de Arama. Nimeni nu mai are gater si nici la Romsilva nu mai dam lemn, ca nu renteaza. Acum, privatii dau cel mai bun pret, aproape dublu”.
Curtea scolii din Cerna Sat a fost transformata in depozit si trunchiuri uriase de fag asteapta sub zapada sa ajunga in malaxoarele de lemn ale afaceristilor. Oamenii din Cerna Sat stiu ca „padurea ar trebui protejata, mai ales cea neatinsa”, asa cum mi-a declarat un satean intre doua varste, ce mesterea la casa, dar pe de alta parte, fiind singura sursa de venit, localnicii – fie vor primi subventiile statului, fie vor lucra in continuare la taieri. Totusi, ce „privat” isi poate permite sa plateasca lemnul aproape dublu fata de ceea ce ofera Romsilva? Cel mai probabil, firele duc la marii patroni din industria lemnului, adica firmele austriece Kronospan si Schweighofer. Ambele sunt extrem de active in Romania si exploateaza intensiv, folosind preturi de dumping: in loc de un milion pe metrul cub de lemn, ei au oferit doua milioane. In felul acesta, i-au falimentat si i-au scos din joc pe micii intreprinzatori, care nu au putut sa tina pasul preturilor.

Cerna Sat – depozitul de lemne din curtea scolii

Odata cu disparitia lor, firmele austriece au ramas, practic, in pozitie de monopol, dictand pretul lemnului si facand legea in padurile romanesti, ce se scurg de pe munti direct in buzunarele lor. Din pacate, politicienii ecologisti din Austria raman, cand e vorba de padurile virgine din Romania, la nivelul declaratiilor, fara sa faca nimic impotriva conationalilor ce taie, la doi pasi de Viena, ultimele paduri virgine ale Europei. Mai bine sa taie la altii, decat la ei.
(Si pentru ei ar trebui inventata o cutie magica. Sa-i putem duce undeva, cat mai departe de singurele paduri adevarate ce ne-au mai ramas.)

 

 

Publicat inițial în ,,Formula AS”-nr.1009 din 2012

scris de Cătălin Manole