Agent Green este îngrijorată că proiectul de plan management al Parcului Național Defileul Jiului ar urma să ducă la dispariția ariei protejate dacă va fi aprobat. Organizația a depus astăzi la ministerul mediului următoarele obervații necesare cu scopul de a stopa acest plan și de a salva parcul.
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Bvd. Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
În atenția : Doamnei Diana Buzoianu, Ministră a Mediului
E-mail: biodiversitate@mmediu.ro
București, Nr.1 / 29 octombrie 2025
Ref: proiectul de Ordin privind aprobarea Planului de management integrat al Parcului Național Defileul Jiului, al sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului și al ariilor naturale protejate din arealul acestora.
Stimată doamnă ministră,
Asociația Agent Green organizată în conformitate cu dispozițiile OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, având drept scop general protecția și conservarea mediului înconjurător, a condițiilor de viață naturale ale omului și progresul conștientei sociale în ceea ce privește protecția mediului, monitorizează permanent modul de administrare a parcurilor naționale, indiferent de natura proprietății.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat în data de 23 octombrie o dezbatere din 28 octombrie, deși trebuia să o anunțe cu minim 30 de zile înainte, după cum găsim la pag. 137 în Ghidul de Implementare a Convenției de la Aarhus:
https://unece.org/DAM/env/pp/Publications/Aarhus_Implementation_Guide_interactive_eng.pdf
Menirea unui plan de mangement este să faciliteze obiectivele de conservare a unei arii protejate și în general protejarea ariei naturale protejate respective. Ori planul supus dezbaterii nu doar că ar urma să degradeze parcul, dar ar anula complet întreaga fundamentare științifică pentru care a fost înființat Parcul Național Defileul Jiului, probabil cel mai spectaculos parc național al României și cel mai bine conservat dintre toate.
Aprobarea unui plan de management care legitimează distrugerea parcului, de la un capăt la celălat, este un non-sens total. Este o contradicție totală între menirea pe care trebuie să o aibă un plan de management ideal și menirea acestui plan de distrugere.
Decât să se aprobe un astfel de plan, mult mai bine este ca parcul să nu aibă deloc plan de management. Cum a stat 20 de ani fără plan, poate să stea și în continuare.
Acest plan, care include proiectul pseudo-hidroenergetic de distrugere a parcului național (AHE Bumbești – Livezeni), care prevede o zonare conform intereselor pseudo-hidroenergetice, și nu conform legii, este o rușine internațională, motiv pentru care vom sesiza și IUCN. Niciunde în lume, nici măcar într-o dictatură dementă, nu i-ar trece cuiva prin minte să facă așa ceva într-un parc național categoria II IUCN, hidrocentrale care extermină rețeaua hidrografică a parcului, care distrug elementul central pentru care parcul a fost înființat. După cum o spune chiar și numele, Jiul este elementul central al Parcului Național Defileul Jiului.
Principiile și criteriile IUCN pentru parcuri naționale nu sunt compabtibile cu ceea ce este planificat în prezentul proiect de plan de management. În parcurile naționale se face opusul a ceea ce prevede acest plan, se elimină astfel de construcții care distrug natura, se curăță natura de agresiunile antropice preexistente.
Parcurile Naționale sunt ariile naturale protejate ale caror obiective sunt protecția și conservarea unor teritorii reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative ti turistice.
Managementul parcurilor nationale ar trebui să asigure menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. În perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN “Parc national: arie protejată administrată in special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere”.
Categoria a II-a: Parc naţional
Definire: Ariile protejate din Categoria a II-a sunt arii naturale sau aproape naturale de mare întindere, stabilite pentru a proteja procese ecologice la scară mare, împreună cu speciile şi ecosistemele caracteristice zonei, care oferă de asemenea bazele unor oportunităţi de vizitare în scopuri spirituale, ştiinţifice, educaţionale, recreative sau turistice, compatibile din punct de vedere al mediului şi cultural.
Obiectivul principal
Protejarea biodiversităţii naturale alături de structura sa ecologică de bază şi a proceselor de mediu pe care se sprijină, şi de a promova educaţia şi recreerea.
Alte obiective:
- De a gestiona aria cu scopul de a perpetua, într-o stare cât mai naturală posibil, exemple reprezentative de regiuni fizicografice, comunităţi biotice, resurse genetice şi procese naturale neafectate;
- De a menţine populaţii şi ansambluri de specii native viabile şi ecologic funcţionale, în densităţi suficiente pentru a conserva integritatea ecosistemului şi rezistenţa sa pe termen lung;
- De a contribui îndeosebi le conservarea speciilor cu teritorii întinse, a proceselor ecologice regionale şi a rutelor de migraţie;
- De a gestiona utilizarea de către vizitatori în scop inspiraţional, educaţional, cultural şi recreativ la un nivel care să nu cauzeze o degradare biologică sau ecologică semnificativă a resurselor naturale;
- De a ţine seama de nevoile populaţilor indigene şi ale comunităţilor locale, inclusiv privind utilizarea resurselor pentru subzistenţă, în măsura în care aceasta nu va afecta negativ obiectivul primar de management;
- De a contribui la economiile locale prin turism.
- Caracteristici distinctive Ariile din categoria a II-a au de obicei suprafeţe mari şi conservă un “ecosistem” funcţional, deşi, pentru a putea realiza acest lucru, poate fi necesar ca aria protejată să fie completată de un management adecvat al ariilor din jur.
- Aria ar trebui să conţină exemple reprezentative ale principalelor regiuni naturale şi ale trăsăturilor biologice, de mediu sau de peisaj în care speciile native de plante şi animale, habitatele şi siturile cu geodiversitate prezintă o însemnătate spirituală, ştiinţifică, educaţională, recreativă sau turistică specială.
- Aria trebuie să aibă o suprafaţă şi o calitate ecologică suficiente pentru a putea menţine funcţiile şi procesele ecologice care să permită speciilor şi comunităţilor native să persiste pe termen lung cu intervenţii minime de management.
- Compoziţia, structura şi funcţia biodiversităţii trebuie să fie în mare măsură în stare „naturală” sau să aibă potenţialul de a reveni la această stare, cu un risc relativ scăzut de invazii ale speciilor neindigene.
Societatea civilă de mediu se chinuie din 2017 să blocheze acest plan de management ilegal!
https://www.declic.ro/alerta-defileul-jiului/
Ar fi straniu și de neconceput ca acest plan să fie aprobat tocmai în mandatul unei ministre care se opune public hidrocentralelor ilegale.
Decizia etapei de încadrare nr. 53/21.11.2022 fără evaluare de mediu, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, pentru un plan care, prin includerea AHE Bumbești – Livezeni, are un grav impact de mediu, este absolut ilegală.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ajunge până la a-și încălca până și propriul aviz de mediu.
Avizul de mediu pentru ”Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030” prevede, la pag. 12, o interdicție clară cu privire la AHE Livezeni – Bumbești:
”Interzicerea investițiilor pentru punerea în funcțiune de noi exploatări hidroenergetice în Parcul Național Defileul Jiului, având în vedere unicitatea și importanța la nivel național a Parcului Național Defileul Jiului …”
Dacă însuși Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își încalcă propriile avize, atunci cum am mai putea avea pretenția în țara aceasta ca diverși agenți economici să mai respecte vreun act de reglementare emis de către autoritățile de mediu?
S-a spus că există un acord de mediu pentru proiectul hidroenergetic ilegal în cauză. Dacă mai avem vreo urmă de stat de drept, acest acord va fi suspendat în 7 noiembrie:
https://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3300000000080081&id_inst=33
Și anulat în procesul în care Agent Green și Bankwatch îl poartă cu ministerul Dvs și cu Hidroelectrica:
https://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3300000000080326&id_inst=33
Oricum, acel acord de mediu încalcă hotărârea definitivă a Curții de Apel București nr. 5378/14.12.2017 în urma procesului câștigat de Agent Green și Bankwatch cu Hidroelectrica:
Instanța a stabilit că execuția proiectului ecocidar în cauză ”nu poate fi continuată … decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive.”
Este vorba de Directiva Habitate, iar impactul negativ semnificativ al proiectului în cauză este deja certificat masiv de literatura științifică.
https://sci-hub.se/https:/www.science.org/doi/10.1126/science.aar2216
https://www.danube-iad.eu/docs/DN_articles/2022-Hydropower_plants_Jiu_Gorge-DN45-Dejeu_et_al.pdf
https://www.austriaca.at/0xc1aa5576%200x0034c881.pdf
https://studiabiologia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/studiabio/article/view/134/21
https://novapublishers.com/shop/water-resources-management-methods-applications-and-challenges/
Deci sub nicio formă riscul de deteriorare sau perturbări nu poate fi exclus, ci din contră există certitudinea deteriorărilor și a perturbărilor semnificative dacă proiectul hidroenergetic ecocidar este reluat.
Culmea este că până și persoane care fac parte din administrația care propune acest plan de management criminal au publicat, certificând impactul negativ semnificativ:
În articolul ”Data on the distribution of a protected crayfish, Austropotamobius torrentium, in the Jiu Gorge National Park, Carpathian Mountains, Romania” se concluzionează astfel:
”Cu toate acestea, valea Dumitrei va fi afectată deoarece la confluența acesteia cu râul Jiu va fi construită o microhidrocentrală. Chiar dacă celelalte trei habitate nu sunt direct afectate, modificarea debitului apei râului va afecta cu siguranță echilibrul ecologic al regiunii (Telcean et al. 2017), ceea ce va afecta racul de ponoare. Astfel, populațiile de raci care tocmai au fost identificate riscă să dispară în viitorul apropiat, la fel ca și alte specii rare și protejate recent identificate în diferite regiuni ale României.”
https://biozoojournals.ro/bihbiol/cont/v16n1/bb_e221205_Sucea.pdf
Un acord de mediu vădit ilegal nu este un pretext valid pentru un plan de management ilegal. Calea legală este să se întocmească și aprobe un plan legal, iar apoi să se treacă la acordul de mediu pe procedura de revizuire, pentru că au intervenit elemente noi relevante (planul de management).
Administrația parcului de decenii recunoaște că AHE Bumbești-Livezeni este un proiect incompatibil cu statutul de parc național. Acest fapt este acum de notorietate mondială, după ce prestigioasa editură Elsevier a publicat anul acesta cartea The Danube River and The Western Black Sea Coast, în care găsim, la pag. 261, astfel: ”În January 2010, the Jiu Gorge National Park Administration wrote to the Ministry of Environment alerting that if the hydropower project will be completed, the national park will be destroyed (Dossier of the Case No 720/33/2017).”
Dar administrația parcului este continuu supusă la presiuni, și a ajuns în cele din urmă chiar să emită un aviz faborabil, fără condiții, pentru proiectul hidroenergetic care distruge parcul.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie, înainte de toate, să facă o anchetă internă serioasă cu privire la presiunile la care a fost supusă administrația în ședința CAT din 19 martie 2025. Este cea mai mare rușine din istoria acestui minister atât de ”controversat”.
O formă de fraudare a fondurilor europene o constituie faptul că APNDJ a fost finanțată, din bani publici, din fonduri europene, pentru managementul parcului, iar acum propune un plan care contrazice măsurile rezultate prin proiect.
Măsura ”Menţinerea debitelor actuale pe Jiu şi afluenţii acestuia” este menționată la pag. 103 în raportul ”Completarea inventarului și cartarea speciilor de mamifere din Parcul Naţional Defileul Jiului Studiu final” (întocmit de specialiști din mediul academic, de la Universitatea Ovidius).
https://bankwatch.ro/wp-content/uploads/2024/10/Raport-final-Mamifere.pdf
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului: „Măsuri de îmbunătăţire a managementului şi conştientizare publică în PNDJ”- cod SMIS-CSNR 1314, finanțat prin POS Mediu, cu Ministerul Mediului ca autoritate de management. Deci Ministerul Mediului este complice în această batojocorire a fondurilor europene.
Este absolut abuziv ca primul plan de management al parcului să nesocotească complet chiar și ”Studiul privind constituirea Parcului Național Defileul Jiului”, pe baza căruia a fost declarat parcul național!
Studiul releva impactul de mediu devastator al proiectului hidroenergetic, pe care îl descria plastic: ”Râul Jiu, aidoma unui copac, va arăta ca un ciot: fără vârf și fără ramuri. Prundișul albiei, lipsit de elementul acvatic, dinamic, viu, sonor și într-o continuă schimbare cromatică de-a lungul orelor, se va înfățișa în toată sluțenia, privirilor consternate. Apele vijelioase care conferă farmecul specific oricărui peisaj și mai ales spectaculozitatea acestor ultime chei sălbatice carpatine vor fi amuțit pentu totdeauna. În locul bulboanelor și al cascadelor înspumate, care odinioară înviorau aerul, va șerpui un molcom firișor de apă, absorbit de bălțile cu apă clocită, cu miazme insuportabile. O cloacă insalubră va alunga sălbăticiunile însetate și vizitatorii dornici de drumeție. Trecuta vegetație și flora specifică locală, reprezentată prin habitate rare și prioritar protejate prin legi europene și române, va mai dăinui câțiva ani doar în conștiința colectivă a bătrânilor.”
Chiar dacă AHE Bumbești – Livezeni ar fi fost construită legal, finalizată, și ar funcționa, planul de management tot trebuie să prevadă eliminarea ei. Deoarece reamintim că IUCN definește astfel parcul național:
”Un Parc Național este o zonă relativ extinsă 1) în care unul sau mai multe ecosisteme nu sunt modificate material de extracție și ocuparea umană, în care speciile de plante și animale, siturile geomorfologice și habitatele prezintă un interes științific, educativ și recreativ deosebit sau care conține un peisaj natural de o mare frumusețe și 2) în care cea mai înaltă autoritate competentă a țării a luat măsuri pentru a preveni sau a elimina cât mai curând posibil exploatarea sau ocuparea în întreaga zonă și pentru a impune în mod eficient respectarea caracteristicilor ecologice, geomorfologice sau estetice care au condus la înființarea sa și 3) în care vizitatorilor li se permite accesul, în condiții speciale, în scopuri inspiraționale, educative, culturale și recreative.”
”Cea mai înaltă autoritate competentă a țării” este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și trebuie să ia măsuri pentru ”a elimina cât mai curând posibil exploatarea sau ocuparea în întreaga zonă”.
Ministerul este membru IUCN și OUG 57/2007, prin menționarea IUCN la categoriile de arii naturale protejate, recunoaște calitatea IUCN ca for de reglementare pentru protecția naturii.
Nu în ultimul rând, planul încalcă flagrant OUG 57/2007.
Este de domeniul evidenței absolute faptul că râul Jiu este cel mai valoros bun al patrimoniului natural din interiorul Parcului Național Defileul Jiului. Iar la art. 22, alin. (4), se prevede clar:
”(4) Zonele de protecție integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naționale și naturale.”
Prin urmare, albia minoră a Jiului trebuie inclusă în zona de protecție integrală, și nu în cea de conservare durabilă, cum găsim în plan la pag. 21.
În Anexa 1 găsim, chiar cu privire la managementul parcului național, astfel:
”Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală …”
Ori debitul râului face parte din cadrul fizico – geografic, deci trebuie să fie, conform legii, cel natural!
În niciun caz cca. 24% din debitul natural, cum reiese din acordul de mediu nr. 2/2025, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Mai găsim în OUG 57/2007 esențialul de care trebuia să țină cont planul de management:
”În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management.”
În concluzie, planul de management trebuie respins sau trebuie rectificat la modul esențial, astfel încât să respecte legea și să fie fondat pe măsurile rezultate în cadrul proiectului „Măsuri de îmbunătăţire a managementului şi conştientizare publică în PNDJ”- cod SMIS-CSNR 1314, finanțat prin POS Mediu, cu Ministerul Mediului ca autoritate de management.
Sperăm că informațiile pe care vi le-am transmis văr vor fi de folos și că veți da curs observațiilor și solicitărilor noastre. Așteptăm cu mare interes răspunsul Dumenavoastră în scris în termenul prevăzut de lege la adresa office@agentgreen.org
Vă mulțumim anticipat!
Cu deosebită stimă,
Gabriel Păun
Președinte Agent Green
UN Champion of the Earth
