Radiografia unei catastrofe: Munţii Retezat

Gabriel Păun – activist ecologist (Agent Green) – „Vinovaţi: toţi miniştrii mediului, din 2007 încoace”

– Iubitorii de natură din România şi prietenii ei de peste hotare au primit o veste şocantă: Retezatul nu mai este „Peisaj Forestier Intact” (PFI). Cât de gravă este această situaţie şi cine sunt res­pon­sa­bilii?

– Este o situaţie foarte gravă: sub ochii noştri, toc­mai a fost distrus cel mai vast templu al naturii din Eu­­ropa. Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu-Vîlcan adă­posteau cea mai vastă sălbăticie din întreaga zonă de climă temperată a Europei. A fost ceea ce cercetătorii numesc un „Peisaj Forestier Intact”, o zonă care se distinge prin suprafeţe de cel putin 50.000 de hectare de ecosisteme forestiere în care influenţa omului este minimă. Minunea naturii din România măsura, în anul 2006, când a fost identificată, 101.000 hectare, adică de aproape 10 ori suprafaţa Bucureştiului. De cu­rând, am fost nevoiţi să facem tragicul anunţ că Retezatul şi-a pierdut statutul de PFI, deoarece a fost ciuntit din toate părţile. La nivel politic, vinovaţi sunt toţi mi­niş­trii mediului, din 2007 încoace – Borbely, Varga, Plumb etc. – care au ignorant studiul făcut în 2006 de Attila Korodi, şi care spunea negru pe alb că zona tre­bu­ie protejată. Pe lista neagră este şi fostul preşedinte Bă­sescu, care a iniţiat asfaltarea, fără sens, a DN 66A până spre Valea Cernei. Vinovate sunt şi companiile care au tăiat sau au prelucrat pădurea în zona res­pec­ti­vă. Cele mai mari sunt austriecii Schweighofer şi Kro­nospan, firma românească „Suc­ces” şi baronul Kendeffy.

– Cum a fost posibil ca nişte companii private să hăcuiască în văzul lumii cea mai frumoasă pădure a României?

– Răspunsul, pe scurt, este corupţia şi ignoranţa, până la cel mai înalt nivel. Holzindustrie Schweig­hofer, prin firma sa de achiziţii Cascade Empire, a fu­rat cel puţin 1000 de hectare de pădure de la Compo­se­so­ra­tul Câmpu lui Neag. O mare parte din păduri sunt chiar în aria ce trebuia protejată. Începând cu anul 2006, firma austriacă a exploatat aceste păduri în mod sistematic. I-am somat încă din anul 2007 să în­ce­teze. Au făcut promisiuni pe care şi le-au încălcat în mod repetat. Ultima oară, i-am prins exploatând acolo anul acesta, în septembrie, la limita pădurii cu golul alpin. Au făcut un drum forestier chiar prin săl­băticie, toc­mai până în golul alpin, şi au scos de acolo cei mai fru­moşi arbori! Pădurea aceea este certificată ca bună pentru exploatare! Îmi vine foarte greu să în­ţe­leg cum este posibil ca „Forest Stewardship Council” (FSC) să dea asemenea aprobări, pentru păduri furate de la co­­munităţi locale şi în care se lucrează încălcând le­gislaţia de mediu. Săptămâna aceasta, depunem o plân­gere pentru acest caz con­cret. Tot pe Schweig­hofer l-am prins cu mâţa în sac şi pe partea cealaltă a Retezatului, pe Valea Râu Şes. Acolo, în plin Parc Na­ţio­nal Retezat, ex-ministra Lu­cia Varga a semnat în ul­tima zi a mandatului să se scoată 10 mii de metri cubi de lemn, pe motiv că bieţii arbori ar fi atacaţi de nişte insecte. Doamna mi­nistru se pare că n-a auzit că acele insecte sunt lo­cuitori obişnuiţi ai unui ecosistem de conifere. Pentru câţiva copaci afectaţi, s-a făcut acolo un jaf şi în 2011, cu voia ministrului Borbely, şi a continuat şi sub sceptrul lui Varga, în 2014. Lemnul, în cea mai mare parte din arbori sănătoşi şi valoroşi, a ajuns, în perioada februarie-noiembrie 2014, mai ales la Schweighofer şi Kro­nospan. Schweig­­ho­fer a minţit ani de zile pe site-ul său ofi­cial, unde scria că nu acceptă arbori din parcuri naţionale şi na­turale. După ce am publicat această in­ves­ti­ga­ţie, în decembrie, anul trecut, şi-au reiterat an­ga­ja­mentul, dar este greu să mai avem încredere în ei. La una dintre întâlnirile pe care le-am avut cu con­ducerea companiei Schweig­ho­fer la Viena, le-am adus la masă experţi in­ternaţionali în ins­pecţie şi certificare. Le-am pro­­pus să înfiinţăm un nou sistem de certi­ficare, dar când au văzut că le cerem trans­parenţă totală, au dat-o co­tită.
În partea munţilor Godeanu, cel mai mare jaf a fost făcut de firma gorjeană Suc­ces. În ultimii 5 ani, firma asta a exploatat făgete naturale de pe aproape toate văile care se varsă din munţii Go­deanu, în râul Cerna. De la lucrători din pădure, şefi de ocol din zonă, şi până la Gerald Schweig­hofer, multe guri mi-au spus că în spatele firmei „Suc­ces” ar fi Vic­tor Ponta. Ar fi bine ca DNA-ul să ve­­rifice le­gă­turile între fostul premier şi Nicolae Sarcină, patronul „Suc­­­­ces” care… a decimat cu succes pădurile is­to­rice ale Ro­mâ­niei.
Şi ca radiografia să fie completă, ar mai fi de spus că în munţii Ţarcu şi Retezat, baronului Kendeffy i-au fost retrocedate, ilegal, peste 10.000 de hectare de pădure! În Ţarcu s-a apucat de tăiat de câţiva ani, dis­trugând astfel alte teritorii preţioase din peisajul fo­restier intact. Nu am înţeles cum a fost posibil ca sta­tul român să retrocedeze unui cetăţean străin, o pă­­­du­re pentru care România a plătit familia Kendeffy în aur şi bani. Am pregătit un proces pentru a face drep­tate şi îl che­măm pe Kendeffy în judecată. Cei care i-au dat pădurea ar trebui şi ei pe­depsiţi.

– Noul Cod Silvic, numărul de urgenţă 112, pentru a suna la Radarul Pă­durilor, şi Garda Fo­­res­tieră, aces­te noi măsuri luate de au­torităţi, au avut vre­un efect concret în tăierile ile­ga­le?

– „Radarul Pădurilor” este un instrument extrem de mo­dern şi de sofisticat, dublat de o bază de date na­ţională, unde intră toate parcelele de pădure, pro­prie­tarii, amenajamentele silvice, firmele de ex­ploa­tare, de transport şi de procesare. Dacă s-ar folosi cum tre­buie, nu am mai avea pro­ble­me cu tă­ie­rile ile­gale. Dar gu­ver­nul nu alo­că suficienţi bani pen­tru an­ga­jaţi, care să îl aplice co­res­punzător. Închipuie-ţi că ci­ne are acces la acest sistem poate ve­dea, în timp real, dacă un ca­mion cu lemne a ieşit dintr-o pă­­dure unde nu se permit tăieri! Din păcate, până acum nu am au­zit de niciun flagrant pe această bază. Le-am propus în­că din de­cembrie, anul trecut, ime­diat du­pă ce s-a lansat Ra­darul Pădurilor, să cooperăm, în­­tru­cât avem expertiza pe in­ves­tigaţii, însă au ales să doar­mă în sucul corupţiei. Cât des­pre nou-înfiinţata Gardă Forestieră, ea este deo­cam­dată un joc de glezne. Este fos­tul inspectorat silvic (ITSRV), unde sunt câţiva ins­pectori buni, dar şi mulţi corupţi. S-a schimbat or­ga­ni­grama, dar eficienţa nu a apărut încă.

„Jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal”

– De curând, ai susţinut o conferinţă de presă în Viena, unde ai tras un semnal de alarmă în le­gătură cu pădurile României. De ce ai ales Viena şi care au fost principalele lucruri transmise?

– Recent am participat, alături de mai multe or­ganizaţii internaţionale, la conferinţe de presă, ţinute în zile consecutive, la Viena şi la Bucureşti, pentru a trage un nou semnal de alarmă. Raportul lansat cu această ocazie şi intitulat „Jefuirea ultimei păduri” arată că jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal. Mai mult, raportul arată că principalul fac­­tor care con­duce tăierile ilegale este firma aus­tri­acă Schweighofer. Cu această ocazie, autorităţile fo­restiere din Austria au pri­mit o sesizare oficială, legată de încălcarea regu­la­men­tului european privind comerţul cu lemn ilegal pe pia­ţa europeană. Austria a fost şocată, pentru că Schweig­­hofer avea o reputaţie excelentă acolo. La con­­ferinţă, ne-am unit forţele cu WWF Germania, WWF Austria şi Environmental In­vestigation Agency (EIA), ceea ce a dat o greutate se­rioasă acuzaţiilor. Cei de acolo au spus că nu au mai văzut de 8 ani atâta presă la o conferinţă pe te­me de mediu.

– Care a fost reacţia jur­na­liştilor austrieci când au aflat că un conaţional al lor este ina­mi­cul public numărul unu al pă­du­rilor româneşti? Dar auto­ri­tă­ţile austriece? Au avut vreo re­acţie?

– Prezenţa în număr uriaş a zia­riştilor la conferinţă şi faptul că s-a relatat despre tăierile ile­gale din Ro­mânia la televiziunea naţională din Austria şi în toate zia­rele, radiourile şi revistele mari de acolo spune multe. Chiar cel mai mare ziar financiar, „Wirtschafts­blatt”, l-a pus la zid pe Schweighofer, deşi publicaţia protejează, de obicei, firmele aus­­triece. În schimb, clienţii Schweighofer din Austria, care vând lemn de foc din pădurile noas­tre seculare, nu au reac­ţio­nat. Supermarket-uri precum SPAR, magazine de bricolaj precum OBI sau Horn­bach vând brichete şi peleţi marca Schweig­hofer „made in România”, de­oa­re­ce au încredere în certi­ficarea FSC şi PEFC. Mă în­treb cine va plăti pen­tru pădurile Ro­mâniei şi pentru con­sumatorii înşelaţi, când Schweighofer va pierde şi aceste certificări.

„Romsilva este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer”

– Anul acesta, în timpul investigaţiilor tale pentru salvarea pădurilor, viaţa ţi-a fost pusă în pe­ri­col de mai multe ori. Ai fost la un pas de a fi linşat şi ai fost spitalizat. Ce te face să mergi mai departe şi să îţi asumi asemenea riscuri?

– A fost un an cu multe evenimente neplăcute. Acţiunile violente ale mafiei pădurilor împotriva noastră şi reacţia obosită a autorităţilor este, într-un fel, şi oglinda societăţii în care trăim. Din păcate, simt că agresiunile la care am fost supus nu s-au terminat, pentru că România abia zgârie corupţia şi am im­pre­sia că nu doreşte cu adevărat să o învingă. Legile sunt încă proaste, iar implementarea lor lasă enorm de dorit. Amenajamentele silvice se fac din ce în ce mai prost, iar Guvernul a pus lupul paznic la oi, dând chiar şi parcurile naţionale şi naturale pe mâna Rom­silva, care este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer. Deşi pădurile din Parcu­rile Naţionale înseamnă doar 1% din su­pra­faţa ţării, se taie chiar şi în acestea… Din fe­ricire, mai avem câ­teva păduri virgine, care îm­preună în­sumează su­prafeţe de 218.000 hectare, adică mai mult decât res­tul Europei la un loc! 11% din pădurile virgine vor intra în curând în patri­moniul mondial UNESCO. Alte 8% sunt pro­tejate prin legislaţia naţională, în diferite re­zer­vaţii stricte. Restul de 81% sunt însă în pe­ricol maxim. Pentru protejarea lor, sunt dispus să îmi asum orice risc. Voi face tot ce îmi stă în putere să salvăm aceste păduri virgine ale Ro­mâniei, care încă arată aşa cum au fost create la în­cepu­tul lumii.

 

,,Publicat inițial în Formula AS”-nr.1193 din 2015

scris de Cătălin Manole