Senatul votează luni proiectul de lege pentru modificarea ariilor protejate. ONG-urile de mediu cer respingerea legii anti-natură

JIUL

Senatul votează luni proiectul de lege pentru modificarea ariilor protejate. ONG-urile de mediu cer respingerea legii anti-natură

 

Comunicat de presă Agent Green &. Bankwatch Romania

București, 10.03.2022. Senatul va vota luni o propunere legislativă care permite modificarea ariilor protejate pentru proiecte hidroenergetice. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF trag un semnal de alarmă și cer senatorilor să nu voteze legea care va conduce la  mutilarea a cel puțin trei parcuri naturale. 

PL117/2022 propune modificarea limitelor ariilor protejate în zonele unde există proiecte hidroenergetice în construcție, aprobate înainte ca zonele respective să fie declarate protejate. Într-o scrisoare de poziție trimisă senatorilor, organizațiile de mediu subliniază că legea va da undă verde continuării unor proiecte declarate ilegale de cea mai înaltă instanță din România.

„Profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte luni, fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate,” a precizat Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu.

Organizațiile atrag atenția că modificările legislative contravin Directivei Habitate transpusă în legislația națională prin OUG 57/2007 și Directivei privind evaluarea de mediu, transpusă prin Legea 292/2018. Conform acestora, doar proiectele care vizează sănătatea sau siguranța publică pot fi exceptate de la aplicare, sau dacă obțin avizul Comisiei Europene. Proiectele hidroenergetice vizate de această lege nu au fost transmise Comisiei, spun reprezentații ONG-urilor.

Impact negativ de mediu și aport energetic mic

Hidrocentralele Bumbești-Livezeni și Răstolița sunt două dintre proiectele pentru care este propusă legea. Acestea se află pe teritoriul Parcului Național Defileul Jiului, respectiv Parcului Național Călimani și Defileul Mureșului Superior. Pornirea hidrocentralelor va diminua drastic debitele râurilor, fapt ce va afecta negativ întreaga biodiversitate, și în mod direct speciile de vidră și populațiile de pești precum zglăvoaca și lostrița, o specie pe cale de dispariție.

”În realitate, cele două hidrocentrale în discuție ar avea o contribuție de maximum 0,6% la producția de electricitate din sistemul energetic național și ar diminua debitul râurilor afectate. Producția maximă s-ar înregistra numai condițiile unor debite ale râurilor din anii ‘80, condiții inexistente astăzi din cauza schimbărilor climatice. Aceeași cantitate de electricitate ar putea fi produsă în parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de aproximativ 180 MW, pe numeroasele terenuri degradate din sudul țării sau acoperișurile caselor, fără a afecta mediul” a spus Ioana Ciută, președinta Bankwatch România.

Investițiile aduse în discuție au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu mai sus amintite, fapt pentru care hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv în 2017 autorizația de construire, iar hidrocentrala Răstolița deține un acord de mediu emis în anul 1990 (format din două pagini), care nu include nicio măsură de protecție a mediului. Odată cu declararea zonelor ca Parc Național și  înfiinţarea reţelei Natura 2000 procedurile de mediu ar fi trebuit revizuite.

„Este evident că această lege este redactată special pentru a legitima construirea hidrocentralelor declarate ilegale. Însă pornirea lor ar avea un impact ireversibil asupra biodiversității, indiferent de cum arată textul legii. În România este o mare problemă cu hidrocentralele mici construite în zonele montane, care seacă pe porțiuni importante cursul râurilor. De aceea le cerem senatorilor să nu voteze o lege care ar distruge și mai multe habitate unice din România,” a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Despre Bankwatch România

Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.

Despre Agent Green

Asociația AGENT GREEN este o organizație neguvernamentală și non-profit pentru protecția mediului, înființată în anul 2009 în România. Afinitatea organizației este de a investiga crime de mediu, de a le expune strategic și de a promova soluții pentru conservarea biodiversității și asigurarea bunăstării generațiilor viitoare.

 

Angi Șerban

Angi Șerban este antreprenor social, activistă, și vice-președinta organizației non-guvernamentale ,,Corupția Ucide” din 2020, cu experiență în zona civică de peste 7 ani.

Angi derulează în prezent, sub umbrela organizației, un proiect numit CIVISTARTER, prin care până la acest moment 300 de tineri au deprins abilități civice și au diseminat aceste informații în comunitățile lor.

Una dintre cele mai importante credințe ale ei este că dacă ai un scop, un plan, o echipă și muncești cu seriozitate, orice este posibil.

Angi a fost project manager la Casa Activistului – Hub civic, în perioada 2018 – 2020. Aici a ajutat la implementarea mai multor workshopuri de educație nonformală, la care au participat, în total, peste 2.000 de persoane.

Angi este și trainer NVDA – Non Violent Direct Action sau Acțiune Directă Non Violentă – prin care demonstrează că acțiunile civice pot fi duse la capăt și într-o manieră lipsită de violență.