Romsilva s-a revoltat astăzi în fața Guvernului pentru că este pe cale să piardă monopolul asupra administrării, controlului și exploatării pădurii României. Agent Green atrage atenția că reforma Romsilva care include eliminarea conflictelor de interese nu este o discuție ci o necesitate.
Foto: Ilona Andrei / G4Media
Pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres. Administrația actuală este neperformantă și profund alterată de imixtiunea politicului. Tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autorităţile depistează doar 1% dintre acestea. Fenomenul tăierilor ilegale nu a fost nici măcar încetinit, în ciuda eforturilor unor instituții ale statului și a presiunii publice. Legislația actuală nu sancționează elaboratorii amenajamentelor silvice atunci când aceștia încadreaza eronat pădurile în categorii funcționale necorespunzatoare cu rezultat în degradarea sau compromiterea acestora. Amenajiștii cu care lucrează Romsilva sunt tot proiectanți, exact ca în alte domenii unde există sancțiuni financiare, penale sau de retragere / suspendare a dreptului de a mai elabora amenajamente silvice, similar cu suspendarea certificării / atestatului pentru firmele de exploatare.
Suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire a scăzut în detrimentul pădurilor cu tăieri agresive şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Codul silvic actual cauzează degradarea multor păduri afectate de schimbările climatice în vreme ce reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate stagnează. Normele tehnice sunt concepute pentru o industrie de profil aflată in proprietatea statului, ori statul deține astăzi mai puțin de jumătate din pădurile țării. Pădurile ocupă doar 29% din suprafața țării, existând o discordanţă majoră față de procentul optim de împădurire. Acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Considerând media de 157,5 hectare de păduri noi înființate în ultimii 2 ani rezultă că procentul optim de împădurire de 40% va fi atins peste 16577 de ani. În prezent nu există suficient material în pepiniere pentru a furniza puieții necesari pentru a atinge procentul optim de împădurire.
Ca urmare a tăierilor excesive din ultimele decenii, majoritatea pădurilor au vârste sub 80 de ani (adică sub vârstele exploatabilităţii). În zonele de câmpie şi de deal există un deficit major de suprafețe împădurite. În consecinţă, s-a redus semnificativ calitatea vieții cetățenilor, potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice și a fost afectată biodiversitatea. Anual, 20755 de cetățeni cu domiciliul în România mor din cauza poluării, dintre care 15126 din cauza poluării aerului.
S-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire, dar a crescut suprafaţa pădurilor cu tăieri agresive (rase și progresive) şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Managementul deficitar al pădurilor României este reflectat și de ponderea foarte ridicată a tăierilor de igienă și accidentale, utilizate pentru înlăturarea efectelor generate de diverși factori vătămători. Acest lucru demonstrează că tăierile de îngrijire și conducere a arboretelor și tăierile de regenerare, care sunt tăieri cu caracter sistematic și cu un caracter preventiv și de fortificare a arboretelor, nu sunt realizate corect sau nu sunt realizate deloc, fiind nevoie să fie înlocuite cu tăieri cu caracter special, conjucturale, utilizate de asemenea și pentru a tăia lemn de calitate atunci când a fost epuizată cota de lemn aprobată pentru anul respectiv, sub masca că este vorba de lemn puternic afectat de vătămare. Potrivit datelor INS, prin tăierile de igienă și cele accidentale se exploatează anual aproximativ 2 milioane m3.
Volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 80 de ani. Și aici nu ne referim la corectarea de torenți prin modificari structurale și de funcții a mediului naural și fragmentare de habitate acvatice prin turnare de betoane ci la creerea unor zone de vărsare, liniștire și stabilizare a debitelor, inclusiv zone împădurite care periodic pot deveni mlaștini. Mai mult, majoritatea izvoarelor din Câmpia Română au dispărut în urma defrişărilor pădurilor produse de-a lungul timpului, iar cele care au rămas au un debit redus şi un regim instabil.
Viziunea Agent Green este aliniată cu strategia de biodiversitate a Comisiei Europene pentru anul 2030 și presupune o reformă sistemică obligatorie pentru protejarea siguranței naționale, precum și ameliorarea de urgență a patrimoniului forestier al României și restaurarea serviciilor ecosistemice, asigurând condițiile sociale, ecologice și economice de dezvoltare a țării. Este esențială reprofesionalizarea și depolitizarea administrației silvice, precum și transformarea acesteia într-o administrațe de stat. Pădurea trebuie îngrijită exclusiv pe principii apropiate de natură, capabile să asigure siguranța națională, durabilitatea economică, socială și conservarea biodiversității, precum creşterea aportului pădurilor României la atenuarea impactului schimbărilor climatice şi al diferitelor dezastre naturale. Cel putin 15% din suprafața împădurită trebuie să fie scoasă gradual din circuitul silvic până în anul 2030, devenind păduri strict protejate cu rol de conservare a biodiverstității și rezervor de carbon pentru combaterea schimbărlor climatice, iar restul pădurilor vor tinde să atingă etapizat și să păstreze permanent minim 70% din volumul potențial specific compoziției pădurii respective. Un rol crucial îl prezintă fructificarea potențialul de creștere economică sustenabilă prin ecoturism, plecând de la premisele că România este încă posesoarea unui patrimoniu natural inegalabil în Europa.