Observații pentru planul de management al Parcului Național Retezat

Către:

Administrația Parcului Național Retezat – în atenția colectivului de elaborare a PM

 

Spre știință:

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP)

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP)

 

Observații

pentru PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NAȚIONAL RETEZAT, INCLUZÂND REZERVAȚIILE 2.494 GEMENELE, 2.496 PEȘTERA ZEICULUI, ÎMPREUNĂ CU SITURILE NATURA 2000 SUPRAPUSE PARȚIAL – ROSCI0217 RETEZAT și ROSPA0084 MUNȚII RETEZAT

 

Cuprins

1 Solicitări 3

2 Deficiențe. 4

2.1 Organizare și structură: 4

2.2 Autori și asumare legală: 4

2.3 Respectarea directivelor europene: 5

2.4 Respectarea limitelor legale ale ariilor protejate: 5

2.5 Respectarea fundamentărilor științifice anterioare și a prevederilor legale: 6

2.5.1 Respectarea studiului științific cu Tema nr. 42RC/2002, privind Conservarea și Monitorizarea Biodiverisitășii din zona Râului Șes – PN Retezat, realizat de către Institutul de cercetări și amenajări silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. 6

2.5.2 Respectarea Inventarului Preliminar al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din Teritoriul Arondat și Învecinat Parcului Național Retezat, redactat la Deva/2002, autor Dr Ing. Stelian Radu. 8

2.5.3 Respectarea Enciclopediei Parcului Național Retezat (Raport Adițional), elaborat de Dr Ing Stelian Radu/Deva/2004. 10

2.5.4 Respectarea recomandărilor IUCN care afirmă că practicile silvice reprezintă amenințări pentru habitatele de apă dulce: 11

2.5.5 Respectarea întocmai a prevederilor art. 22 (aliniatul 1,2 și 4) din OUG 57/2007. 11

2.5.6 Respectarea studiilor Pin Matra și PRIMOFARO. 16

2.5.7 Respectarea scopului parcului național 16

2.5.8 Respectarea Legii 2013/1998. 16

2.6 Redactarea corectă și completă a documentului: 16

2.7 Alte deficiențe: 22

3 Anexe. 24

3.1 ANEXA 1_ Distribuția Arboretelor din Bazinul Râului Șes. 24

3.2 ANEXA 2_catalog păduri virgine și cvasivirgine 16 noiembrie 2020. 24

3.3 ANEXA 3_Articol Stiintific Raul Alb_ Dejeu C, Carpa R, Remizovschi A,Bond J. The widespread alteration of rivers in the Romanian Carpathians and the undisturbed Râul Alb. River Res Applic.2021;1–9. https://doi.org/10.1002/rra.3770. 24

3.4 ANEXA 4_Caiet-de-sarcini-păduri-virgine. 24

 

 

Subscrișii, Asociația Agent Green, Asociația Altitudine și Călin Dejeu, biolog și activist de mediu, în calitate de factori interesați ai conservării ecosistemelor valoroase din Parcul Național Retezat, vă aducem la cunoștință următoarele observații cu privire la elaborarea Planului de Management al Parcului Național Retezat:

 

1 Solicitări

În urma deficiențelor majore constatate și expuse mai jos, solicităm următoarele:

  1. Stabilirea non-intervenției pe întreaga suprafață a parcului național și excluderea instituirii zonei de conservare durabilă sau cea de management durabil cu excepția terenurilor construite
  2. Stabilirea zonei de protecție strictă pe suprafețele sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
  3. Refacerea unor studii deficitare privind speciile, habitatele, presiunile
  4. Punerea la dispoziție a factorilor interesați a tuturor studiilor, materialelor cartografice și vectorilor rezultați din proiectul ,,Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din ariile protejate Parcul Național Retezat, incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului, împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial – ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat, cod SMIS 116950.
  5. Stabilirea de măsuri concrete de restaurare a tuturor factorilor biotici și abiotici afectați/degradați în urma exploatărilor forestiere sau a altor activități.
  6. Refacerea integrală a planului de management.
  7. Refacerea integrală a Regulamentului.
  8. Reluarea consultărilor publice de la început, prezentând spre consultare toate informațiile, studiile, hărțile de detaliu, etc.

 

În cazul în care observațiile și propunerile noastre constructive referitoare la viitorul plan de management al Parcului Național Retezat nu vor fi luate în considerare fără vreun motiv real și vom constata ulterior că există neconcordanțe între încadrarea pădurilor din parcul național și situl Natura 2000 Retezat și realitatea din teren, iar parcul național nu va beneficia de o protecție strictă, de 100%, fiind primul parc național din România, simbol național, ne vom rezerva dreptul de a contesta ulterior în instanță planul de management, precum și de a sesiza aspectele respective către instituțiile și forurile internaționale (Comisia Europeană, IUCN).

Având în vedere faptul că ați depășit termenul de doi ani prevăzut de lege, OM și contractul de administrare pentru aprobarea planului de management, iar pe cale de consecință contractul de administrare este nul de drept, vă rugăm să ne comunicați calitatea din care ați accesat fondul european și întocmiți planul în continuare.

 

2 Deficiențe

 2.1 Organizare și structură:

 

  • Prezentarea informațiilor conform structurii stabilite de Ministerul Mediului. Planul de management nu respectă structura Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate din 02.04.2018 aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 304/2018. Din acest motiv, întregul plan de management trebuie refăcut în integralitate și reluată întreaga procedură.
  • Realizarea unui plan de management integrat în conformitate cu prevederile OUG57/2007 și contractul de administrare.

 

2.2 Autori și asumare legală:

  • specificarea autorilor și contribuția concretă a fiecăruia. Actualul plan de management reprezintă un document anonim, neasumat de niciun expert. Este necesară prezentarea listei elaboratorilor pentru fiecare capitol din partea scrisă și partea grafică.
  • Surse bibliografice perimate sau irelevante. Bibliografia conține un ,,inventar,, al lucrărilor publicate începând din anii 1930 până în jurul anului 2016 care însă nu are nicio relevanță asupra întocmirii planului, deoarece în text nu apare niciun paragraf citat din bibliografia respectivă. Acest fapt trezește inclusiv suspiciunea unui plagiat.
  • Studii recente, finanțate din fonduri europene. La baza întocmirii planului de management ar fi trebuit să se regăsească studii recente, special realizate pentru acesta, dar nu sunt menționate nici în bibliografie, nici în text. Rezultă fără echivoc că planul de management are deficiențe majore, iar informațiile prezentate nu pot fi luate în considerare!
  • Specificarea sursei datelor. Elementele de conținut trebuie să aibă o corespondență cu privire la autor (persoană juridică/fizică), anul, lucrarea, contractul public atât pentru partea scrisă cât și pentru partea grafică.
  • Vectori GIS. Deși sunt folosiți numeroși vectori pentru realizarea hărților, nu se precizează sursa acestora, precizia, caracterul oficial sau informativ-geografic.
  • Surse de informare necesare publicului/specialiștilor pentru a putea analiza calitatea datelor incluse în planul de management. Fără datele primare, actualul plan de management aflat în consultare nu poate fi analizat în profunzime în vederea exprimării unei opinii avizate de către sectorul neguvernamental și specialiștii din administrația publică.
    • Realizarea și punerea la dispoziție pentru consultare publică a setului de vectori GIS în sistem Stereo 70, cu respectarea prevederilor de conținut INSPIRE pentru hărțile realizate.
    • Realizarea și punerea la dispoziție pentru consultare publică a hărților în format electronic și analogic de înaltă rezoluție, realizate la scara 1:10.000. Hărțile să aibă specificat numele autorilor, specialitatea, ștampila instituției pentru autenticitate.

 

2.3 Respectarea directivelor europene:

  • Respectarea întocmai a tuturor prevederilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și a regulamentelor europene. Evaluarea stării de conservare pentru păduri și specii caracteristice și nu numai, nu ia în considerare toate elementele prevăzute de directivă iar cartarea acestora are deficiențe reflectate în informațiile din mai multe secțiuni și din hărți (copierea informațiilor din Amenajamentele Silvice fără o cartare judicioasă în teren)
  • Respectarea întocmai a tuturor prevederilor Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. Evaluarea stării de conservare pentru specii și habitatul acestora, nu ia în considerare toate elementele prevăzute de directivă.
  • Respectarea întocmai a tuturor prevederilor Directivei 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire)

 

2.4 Respectarea limitelor legale ale ariilor protejate:

  • Respectarea limitelor legale ale parcului național, stabilite prin HG230/2003 și Legea 5/2000 cu modificările ulterioare. În prezent pe hărțile anexate planului de management nu este specificat actul normativ care a aprobat limita din care derivă și o suprafață. Prezentarea în planul de management a două suprafețe indică faptul că nu se cunoaște/nu se aplică limita legal stabilită.
  • Respectarea limitelor rezervațiilor naturale, stabilite legal. În prezent pe hărțile anexate planului de management nu este specificat actul normativ care a aprobat limita din care derivă și o suprafață.
  • Respectarea ultimului act normativ în vigoare cu privire la codurile ariilor naturale protejate, Ordonanța de urgență nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate. Nu este aplicat ultimul act normativ, respectiv OUG49/2016 care modifică legea 5/2000 cu privire la o nouă codificare (codificare utilizată în comunicarea publică și de către ANANP).
  • Includerea în zona de protecție strictă sau integrală după caz, a tuturor rezervațiilor naturale. Zonarea internă actuală nu respectă opinia Agenției pentru Protecția Mediului exprimată prin adresa 995/101B/14.02.2008 și opinia celorlalți participanți ca urmare a dezbaterilor din Consiliul Consultativ în anul 2008.
  • Neincluderea în zona de dezvoltare durabilă a terenurilor naturale / seminaturale din parcul național care în prezent nu au suprafețe construite / folosință curți/construcții. Au fost incluse în propunere zone de dezvoltare durabilă fără a se oferi fundamentarea acestei decizii. În loc să se renatureze zone antropizate, constatăm că decizia administrației este de creștere a zonelor ce vor fi afectate în viitor chiar printr-un plan de management finanțat din fonduri europene. Zonele contravin scopului parcului național prevăzut în OUG57/2007.

 

2.5 Respectarea fundamentărilor științifice anterioare și a prevederilor legale:

2.5.1 Respectarea studiului științific cu Tema nr. 42RC/2002, privind Conservarea și Monitorizarea Biodiverisitășii din zona Râului Șes – PN Retezat, realizat de către Institutul de cercetări și amenajări silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva

 

Datele prezentate de acest studiu științific “scot în evidență cu pregnanță faptul că zona tampon a Parcului Național Retezat constituită din u.a. 1-101 cuprinde păduri virgine pe o suprafață mare (1143,4 ha), iar aceste păduri, deși constituite din numai 3 specii principale (molid, brad, fag) prezintă o mare diversitate, fiind reprezentate printr-un număr notabil de tipuri de ecosisteme forestiere.”….”După zona centrală a PN Retezat, zona tampon cuprinde cele mai întinse păduri virgine din masivul Retezat.

De asemenea, studiul științific mai sus menționat prezintă următoarele: Principala activitate economică ce se desfășoară în zona tampon Râu Șes a PN Retezat este exploatarea forestieră, destul de intensă în ultimii ani, dar localizată datorită accesibilității limitate, numai în treimea inferioară a bazinului hidrografic, respectiv versantul stâng al acestuia, în secțiunea deservită de drumul de contur al lacului de acumulare și parțial pe o porțiune din drumul forestier. În u.a. 81A, B, 83A,B, 85A și îndeosebi 89A s-au declanșat și sunt în curs de derulare, tăieri de igienă, de conservare, dar și o tăiere rasă în benzi (în u.a. 94A), ceea ce afectează biodiverisitatea din zona respectivă, mai ales prin faptul că astfel de tăieri declanșate după adoptarea ultimului amenajament s-au practicat în arborete bătrâne, care îndeplinesc toate criteriile de a fi incluse în categoria „păduri virgine și cvasivirgine”  ”      “În acest sens considerăm o eroare faptul că prin amenajament s-au prescris tăieri rase în benzi în această zonă tampon, tăieri care s-au și practicat. Se impune o revizuire a planului de amenajament, eventual chiar înaintea expirării deceniului actual de aplicare a acestuia.

În cadrul acestui studiu științific este prezentată și Distribuția Arboretelor din Bazinul Râului Șes (u.a. 1-101) După Fazele de Dezvoltare, document pe care îl atașăm acestei adrese (vezi ANEXA 1_Distribuția arboretelor Râu Șes)

 

2.5.2 Respectarea Inventarului Preliminar al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din Teritoriul Arondat și Învecinat Parcului Național Retezat, redactat la Deva/2002, autor Dr Ing. Stelian Radu

 

 

2.5.3 Respectarea Enciclopediei Parcului Național Retezat (Raport Adițional), elaborat de Dr Ing Stelian Radu/Deva/2004

 

 

2.5.4 Respectarea recomandărilor IUCN care afirmă că practicile silvice reprezintă amenințări pentru habitatele de apă dulce:

 ”The impact of forestry practice – both afforestation and deforestation – on freshwater habitats and fishes is a cause of much concern.”

https://www.iucnffsg.org/freshwater-fishes/major-threats/

 

2.5.5 Respectarea întocmai a prevederilor art. 22 (aliniatul 1,2 și 4) din OUG 57/2007

Art. 22.

„(1) Zonarea internă a ariilor naturale protejate de interes național se face prin planul de management, prin definirea și delimitarea, după caz, a: zonelor cu protecție strictă, zonelor de protecție integrală, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabilă a activităților umane.

(2) Zonele cu protecție strictă sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanță științifică, ce cuprind atât rezervații științifice, cât și zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.

(4) Zonele de protecție integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate.”

Actuala zonare propusă în planul de management nu respectă realitatea din teren, iar bazinete întregi neantropizate, sălbatice, cu ecosisteme forestiere compacte pe suprafețe mari, nefragmentate de drumuri și exploatări forestiere nu au fost incluse în zona de non-intervenție a parcului național, fiind propuse în mod eronat, pentru zone de conservare durabilă. Această încadrare eronată va duce în cele din urmă la degradarea și distugerea acestor habitate din cauza exploatărilor forestiere, care ar fi permise în aceste tipuri de zone.

Am constatat că în zona de non-intervenție a parcului național nu sunt încadrate nici măcar pădurile incluse deja în catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine (vezi Anexa 2, document excel atașat acestei adrese) și nici cele cu studii în curs, așa cum ar fi firesc.

Astfel este încălcată Legea ariilor protejate (L 49/2001 de aprobare a OUG 57/2007), care definește aceste zone:

Zonele neantropizate, cu ecosisteme forestiere pe suprafețe întinse, cu arborete virgine, cvasivirgine și seculare din interiorul parcurilor naționale se încadrează exact în zonele de protecție strictă sau integrală, fiind zone de mare importanță științifică, neantropizate și bunurile cele mai valoroase ale patrimoniului natural!

În cele ce urmează oferim 3 exemple de încadrări eronate ale unor bazinete forestiere în zone de conservare durabilă în cadrul planului de management, deși acestea ar trebui încadrate în zona de protecție strictă sau integrală:

  1. Valea Râului Șes reprezintă un ecosistem forestier compact de mare valoare și o veritabilă zonă de sălbăticie care leagă Munții Godeanu de Munții Țarcu, neavând drum forestier pe firul văii și având numeroase arborete seculare de valoare, o mare parte fiind păduri virgine sau cvasivirgine. În partea inferioară a văii deja câteva parcele au fost exploatate și compromise în perioada 2010-2013, sub pretextul atacurilor de ipidae, însă s-au comis numeroase abuzuri, ilegalități și încălcări ale normelor silvice care au fost confirmate și sancționate, fiind menționate și în raportul Academiei Române, intitulat: „Constatări privind exploatările forestiere din Parcul Naţional Retezat”:

http://arhiva.replicahd.ro/?p=2246

 

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/verdictul-academiei-jaf-in-parcul-national-retezat-au-fost-identificati-gandacii-cu-doua-picioare-care-distrug-ecosistemul-forestier-599212.html

 

Scrisorile adresate Academiei Romane, de Gheorghe Cionoiu, apoi de o serie de organizații neguvernamentale ecologice, au generat constituirea unei comisii de studiu sub coordonarea acad. Victor Giurgiu, ale carei concluzii nu lasă loc îndoielii: „Recoltarea arborilor de către agentul economic s-a facut, cu prioritate, pe criterii valorice, arborii debilitati sau în curs de uscare rămănând în picioare (…) S-a constatat o cvasitotală lipsă de supraveghere din partea personalului din cele două administrații (OS Retezat și Administrația PN Retezat (…) La situația descrisă s-a ajuns ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu a personalului de specialitate din OS Retezat și din Administrația PN Retezat (…) Chiar și după semnalarea în media a neregulilor amintite, cele două structuri au negat realitatea și au transmis informații «liniștitoare», pe baza cărora conducerile Ministerului Mediului și ale Regiei Naționale a Pădurilor au facut declarații publice fără acoperire. Implicarea, la timpul oportun, a Consiliului Științific al PN Retezat și a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ar fi fost necesară”.

Caracterul sălbatic al văii a fost confirmat și de Studiul științific cu Tema nr. 42RC/2002, realizat de către Institutul de cercetări și amenajări silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, întregul bazinet al văii Râului Șes fiind propus protecției și fiind identificate 1143,4 ha de păduri virgine și cvasivirgine în u.a. 1-101, o parte fiind deja compromise (u.a. 81A, 82A,B, 83A,B, 85A, 89A, 94A) în urma exploatărilor forestiere ilegale, dar cu o aparență de legalitate dată de un amenajament silvic eronat și necorespunzător realității din teren.

Includerea acestui bazinet forestier în zona de conservare durabilă în următorul plan de management nu are nicio bază științifică, chiar pe hărțile de distribuție a speciilor și habitatelor protejate Natura 2000 fiind identificată în acest bazinet o densitate foarte mare de astfel de specii și habitate, necesitând clar protecția strictă pentru ca acestea să nu fie afectate. Solicităm ferm protecția strictă a întregului bazinet al Văii Râului Șes.

  1. Valea Lăpușnicul Mic și Borăscu reprezintă un alt ecosistem forestier compact de mare valoare și o veritabilă zonă de sălbăticie în inima Munților Godeanu, neavând drum forestier pe firul văii și având numeroase arborete seculare de valoare, o mare parte fiind păduri virgine sau cvasivirgine. Recent au fost identificate sute de hectare inclusiv în acest bazinet forestier, în urma studiilor realizate de WWF:

https://www.agerpres.ro/mediu/2021/03/15/mmap-787-de-hectare-de-padure-din-judetul-hunedoara-vor-fi-introduse-in-catalogul-national-al-padurilor-virgine-si-cvasivirgine–678210

Nu se justifică doar protecția părții superioare a acestor 2 văi sălbatice, ele fiind un ecosistem forestier compact de mare valorare, care trebuie conservat integral.

Includerea acestui bazinet forestier în zona de conservare durabilă în următorul plan de management nu are nicio bază științifică, chiar pe hărțile de distribuție a speciilor și habitatelor protejate Natura 2000 fiind identificată în acest bazinet o densitate foarte mare de astfel de specii și habitate, necesitând clar protecția strictă pentru ca acestea să nu fie afectate. Solicităm ferm protecția strictă a întregului bazinet al Văilor Lăpușnicul Mic și Borăscu.

  1. Valea Râului Alb și Vasielu  reprezintă un alt ecosistem forestier compact de mare valoare și o veritabilă zonă de sălbăticie în partea nord-estică a Munților Retezat, neavând drum forestier pe firul văii și având numeroase arborete seculare de valoare, o mare parte fiind păduri virgine sau cvasivirgine. Râul Alb, fiind singurul râu complet ecologic și relativ nealterat din Carpații Românești, are în mod evident o mare importanță științifică, iar protejarea lui depinde de protejarea pădurii de pe versanți. Porțiunea din bazinul Râului Alb care este în parcul național este încă o zonă sălbatică în care intervențiile antropice, constând strict în tăierile ilegale din ultimii ani, sunt încă la un nivel redus. În bazinul Râului Alb nu există clădiri, drumuri forestiere standard, nici măcar un traseu turistic. Valoarea științifică a Râului Alb este certificată prin articolul științific Dejeu C, Carpa R, Remizovschi A,Bond J. The widespread alteration of rivers in the Romanian Carpathians and the undisturbed Râul Alb. River Res Applic.2021;1–9. https://doi.org/10.1002/rra.3770 (vezi Anexa 3_Articol Științific Râul Alb)

Un element esențial uitat de autorii planului este faptul că integriatea parcului național este deja grav afectată de distrugerea cursurilor de apă prin construirea barajului Gura Apei și a captărilor secundare adiacente. Un râu este ca un organism, captarea sa într-un punct implică deteriorarea gravă a stării râului și în amonte și în aval. Sunt afectate direct și habitatele ripariene. Prin urmare, avem deja o gravă afectare a integității parcului național. Iar o parte dintre captări, precum cea de pe Paroș, au fost construite și puse în funcțiune după intocmirea variantei vechi a planului de management (acum expirată). Prin urmare, se impune cel puțin o compensare, pe cât posibil, a acestei masive agresiuni industriale asupra parcului. Propunem ca această compensare să constea în includerea întregii păduri din parc în zona cu protecție strictă sau zona cu protecție integrală.

Numeroase parcele din această vale sunt în curs de realizare a studiilor în vederea includerii în catalogului pădurilor virgine și cvasivirgine, în urma licitației demarate de MMAP:

O mare parte din pădurile acestui bazinet forestier au fost identificate și de studiul Pin-Matra din 2005, fiind dovedită valoarea conservativă și științifică extraordinară a acestei zone forestiere intacte, care trebuie protejat integral.

Includerea acestui bazinet forestier în zona de conservare durabilă în următorul plan de management nu are nicio bază științifică. Este necesar ca pădurile virgine, cvasivirgine și seculare prezente aici să fie incluse la protecție strictă sau integrală pentru a nu fi afectate și compromise. Solicităm ferm protecția strictă a întregului bazinet al Văilor Râul Alb și Vasielu.

Atașăm de asemenea lista parcelelor de potențiale păduri virgine și cvasivirgine care au studii în curs de realizare de către MMAP (Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor) din județul Hunedoara și care trebuie strict protejate, prin includerea în zona de non-intervenție, respectiv tipul funcțional T1.

Atașăm acestei adrese și documentul cu caietul de sarcini al licitației (Anexa 4_Caiet de sarcini păduri virgine), care are studii deja în curs de derulare și de care vă solicităm insistent să țineți cont la realizarea planurilor de management și amenajamentelor silvice.

 

2.5.6 Respectarea studiilor Pin Matra și PRIMOFARO.

Pădurile identificate ca fiind ,,potențial,, virgine, cvasivirgine sau seculare nu au fost incluse în zona de protecție strictă sau integrală, scopul fiind non-intervenția. Toate aceste păduri se încadrează în definiția zonei de protecție strictă/integrală prevăzută de Art. 22 (2), (4) din OUG57/2007 iar actuala zonare relevă deficiențe majore privind respectarea legii. Este necesară refacerea zonării interne, integral.

2.5.7 Respectarea scopului parcului național prevăzut în anexa 1 OUG57/2007.   Nu rezultă din studii, de ce în parcul național ,,…ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național…,, este necesară exploatarea forestieră, stabilită prin zona de conservare durabilă. Menționăm că OUG57/2007 nu obligă la instituirea tuturor celor 4 zone.

2.5.8 Respectarea Legii 2013/1998 cu privire la situația juridică a terenurilor.

 

2.6 Redactarea corectă și completă a documentului:

  • Revizuirea informațiilor prezentate în plan. Datele sunt prezentate eronat, nestructurat sau ambiguu (ex. două suprafețe diferite pentru același obiectiv). Numeroase tabele nu respectă structura prevăzută în ghid.
  • Analiza succintă a redactării capitolelor planului. Deficiențele sunt majore și impun refacerea integrală a planului inclusiv a unor studii de teren:

 

  • INFORMAȚII GENERALE.
    • 1. Descrierea sintetică a Planului de management. Lipsesc tabelele cu informații relevante.
    • 1.1. Principiile Planului de management. Este o informație irelevantă și în afara cadrului structurii planului de management.
    • 1.2. Scopul Planului de management. Nu este reflectat scopul parcului național, acela de protecție a ecosistemelor. Planul de management este integrat și se aplică regimul cel mai strict de protecție.
    • 1.4. Obiectivele generale ale Planului de management. Nu există obiective relevante pentru protecția ecosistemelor parcului, protecția pădurilor seculare, protecția zonelor de sălbăticie.
    • 2. Procesul de elaborare al Planului de management. Nu rezultă cine a realizat studiile, metodele utilizate, metodologia de trasare a zonării interne.
    • 3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management. Nu se prezintă informațiile din tabel conform structurii obligatorii. Se prezintă două variante de suprafețe ceea ce indică în mod cert necunoașterea limitelor ariilor protejate și pe cale de consecință au fost viciate realizarea studiilor de biodiversitate, a evaluării stării de conservare, a situației juridice a terenurilor, a planificării activităților. Exprimarea Suprafață conform actelor de desemnare” denotă necunoaștere termenilor uzuali, folosiți în domeniu. Desemnarea se face prin studii de fundamentare și acte normative.
    • 3.2. Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management. Lipsește tabelul prevăzut în structură, în schimb sunt prezentate alte tabele irelevante secțiunii, privind drumurile de acces.
    • 3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management. Acest capitol nu există, fiind înlocuit cu „1.3.3 Resurse de management și infrastructură” care prezintă informații neprevăzute în structura stabilită în OM.
    • 3.4. Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management (echivalent cu 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management – din ghid) nu prezintă nicio informație concretă cu privire la limite, anul, actul normativ prin care au fost stabilite, studiul de fundamentare care a făcut obiectul declarării/trasării limitelor, istoricul acestora. Trimiterea la website-ul Ministerului Mediului este incalificabilă.
    • 3.5. Zonarea internă a ariei naturale protejate trebuia să fie capitolul 1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate. Nu sunt prezentate informații relevante privind suprafețele și procentele ocupate, ponderea tipurilor de ecosisteme din fiecare zonă. Zona de Dezvoltare Durabilă trebuie să includă strict zonele construite nu și acele zone seminaturale care ar putea fi renaturate. Planul de management nu se întocmește după PUG ci invers, conform OUG57/2007. În text se face referire la mai multe articole din acte normative, încălcând tehnica legislativă. Acele articole pot fi abrogate și nu sunt relevante în textul prezent.

 

  • MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
    • 1. Geologie
    • 2. Hidrografie. Unul din simbolurile Retezatului și tot odată obiectiv de conservare – lacurile glaciare, sunt prezentate extrem de sumar, chiar cu incertitudine în privința numărului lor în schimb se prezintă în detalii Barajul Gura Apelor și Complexul Hidroenergetic Râul Mare Retezat care nu face obiectul managementului direct al administrației deși apreciem aceste informații. Apele subterane nu sunt tratate deloc.
    • 3. Pedologie. Sunt prezentate descrieri teoretice fără relevanță asupra teritoriului în discuție și nu se prezintă o corelare între aceste soluri și vegetație/habitate/ecosisteme.
    • 4. Clima. Toate datele sunt generale, preluate din alte lucrări și nu prezintă nimic relevant privind microclimatul, specificități ale bazinelor, lacuri glaciare, etc. Informațiile actuale nu folosesc la planificarea managementului spre exemplu la a indica zonele vulnerabile unor calamități naturale.
    • 5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic. Acest capitol nu este scris pe cale de consecință, planificarea obiectivelor specifice, măsurile, acțiunile nu tratează aceste elemente deosebit de importante pentru Retezat. Cum se protejează lacurile glaciare, zonele de carst, peșterile, stâncăriile, etc.

 

  • MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
    • 1. Ecosistemele. Nu este tratat ecosistemul subteran deloc. O listă cu ecosisteme și suprafețe este insuficientă pentru planificarea managementului parcului național. Plecând de la acest capitol, planificarea este viciată prin necunoașterea detaliilor.
    • 2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate. Nu sunt prezentate caracteristici esențiale ale habitatelor (ex. vârsta arboretelor, asociațiile vegetale, suprafețe naturale, suprafețe modificate prin exploatări forestiere, plantări, etc); Habitatul 8310 Peșteri, nu este prezentat deși există chiar o rezervație naturală pe lângă alte peșteri.
    • 2.2. Habitate după clasificarea naţională. Nu se respectă conținutul cadru al tabelului prevăzut în ghid (Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat; Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate).
    • 3. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Nu se respectă conținutul cadru prevăzut în ghid: Tabelul A. Date generale ale speciei; Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
      • 3.1. Plante inferioare. Lipsește capitolul
      • 3.2. Plante superioare. Este numerotat greșit ca fiind 3.3.1. Lipsesc date.
      • 3.3. Nevertebrate. Este încadrat greșit la 3.3.2 Nevertebrate. Lipsesc date.
      • 3.4. Ihtiofaună. Este încadrat greșit la 3.3.3 Ihtiofaună. Lipsesc date.
      • 3.5. Herpetofaună. Este încadrat greșit la 3.3.4 Herpetofaună. Lipsesc date.
      • 3.6. Avifaună. Este încadrat greșit la 3.3.5 Avifaună. Lipsesc date.
      • 3.7. Mamifere. Este încadrat greșit la 3.3.6 Mamifere. Lipsesc date. Remarcăm ca fiind relevant enunțul „Pe baza informaţiilor obţinute din documentaţia consultată, a fost efectuată o recunoaştere generală a condițiilor de mediu prielnice speciei din zona de studiu, având drept scop o informare directă, parțială privind situația reală din teren” care întărește constatările noastre privind superficialitatea realizării studiilor de teren și acuratețea îndoielnică a datelor ce au determinat atât vicierea determinării stării de conservare cât și planificarea măsurilor de conservare.
      • 4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată. Lipsesc informații relevante precum suprafețele ocupate.

 

  • INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE și CULTURALE
    • 1. Comunitățile locale. Subcapitolul ar trebui denumit „4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi”
    • 1.1 Date demografice privind comunitățile locale. Lipsesc datele și tabelul Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate; Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale; Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate; Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului (tabel incorect prezentat); Natalitate: născuți vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate; Migraţie: Stabiliri de resedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate; Utilităţi publice; Efective de animale; Date privind activităţile economice.
    • 2. Factorii interesați trebuie să fie capitolul 4.1.2. Factorii interesaţi. Nu este folosit titlul corect Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată. Analiza factorilor interesaţi I – este superficial/greșit întocmită deoarece trebuie făcută o analiză individualizată a fiecărui factor. Nu pot fi comportamente similare ale tuturor primăriilor sau a tuturor Consiliilor Județene. Trebuie refăcut integral pentru că nu se respectă nici structura tabelului conform OM. Tabelul Analiza factorilor interesaţi II nu respectă structura din OM fiind informații lipsă (Aspecte care necesită atenţie; ameninţări şi probleme)
    • 2. Utilizarea terenului. Nu se respectă structura tabelului din OM Lista tipurilor de utilizări ale terenului”. Caracterizarea utilizării terenurilor nu conține informații relevante pentru aria protejată ci mai degrabă noțiuni teoretice copiate.
    • 3. Situaţia juridică a terenurilor. Limbajul arhaic, ieșit din uzul comun sau pe cale de dispariție nu este adecvat acestui document „întăbulate, neîntăbulate”, recomandăm utilizarea termenului actual „intabulat”. Necunoașterea proprietății a peste 23% din teritoriu reprezintă un obstacol major în exercitarea managementului. Oficiul de Cadastru, Cartea Funciară dețin astfel de date iar o firmă specializată poate întocmi profesionist situația cadastrală. Harta juridică a terenului este prezentată în Anexa 20 la Planul de management. Această hartă este necorespunzătoare deoarece ea trebuie să reflecte limitele tipurilor de proprietate evidențiate în tabel. Din tabelul Situaţia întabulării terenurilor” rezultă că 100% din terenuri sunt intabulate pe cale de consecință există datele disponibile cu privire la proprietate și folosință pentru a fi completat tabelul precedent. Este o contradicție a prezentării informațiilor rezultată probabil din lipsa de experiență în planificarea și managementul ariilor protejate.
    • 4. Administratori, gestionari şi utilizatori. Lipsește o descriere a situației. În tabelul „Informaţii privind administratorii/gestionarii” se prezintă ca „necunoscută” perioada administrării în mod inexplicabil. Informațiile prezentate trebuie detaliate pe fiecare persoană juridică în parte, nu cumulat.
    • 5. Infrastructură şi construcţii. Lipsește o descriere a subiectului, lipsesc toate informațiile care trebuie prezentate conform ghidului: Tipuri de construcţii; Locuinţe existente în anul . . . . . . . . . ., grupate pe localităţi; Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcţii, judeţe şi localităţi şi cereri de avize/acorduri de mediu.
    • 6. Patrimoniu cultural. Lipsește acest capitol în totalitate.
    • 7. Obiective turistice. Lipsesc toate informațiile care trebuie prezentate conform ghidului: Descrierea obiectivelor turistice; Tipuri de obiective turistice.

 

  • ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
    • 1. Lista activităţilor cu potenţial impact. Lipsesc descrierile, informațiile concrete din aria protejată. De exemplu, nu rezultă nici unde o degradare de amploare, concret, cuantificat anume lungimea traseelor de scos apropiat care au fenomene erozionale și terenul nu a fost readus la starea inițială conform normelor obligatorii. Această degradare majoră a solului trebuie prezentată, cartografiată și prevăzută la măsuri de restaurare a solului și habitatelor.
    • 1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate. Informații superficiale.
    • 2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact. Nu sunt tratate toate presiunile și amenințările existente.
    • 3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor. Lipsește capitolul.
    • 4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate. Lipsește capitolul.

 

  • EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE. Informațiile prezentate în întregul capitol sunt neconforme cu prevederilor OM 304/2018 iar conținutul nu reflectă date reale. Și din acest motiv, următoarele capitole sunt viciate și nu reflectă măsurile/acțiunile/reglementările necesare pentru specii, habitate, ecosisteme.
    • 1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    • 1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 1.4. Evaluarea globală a speciei. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
    • 2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.
    • 2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat. Lipsește capitolul și informațiile conform tabelelor din structura prevăzută în OM.

 

  • SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    • 1. Conservarea şi managementul speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Siturile Natura 2000 ROSCI0217 Retezat, ROSPA0084 Munții Retezat, Parcul Naţional Retezat și a rezervațiilor naturale incluse. Este scris greșit acest subcapitol. Trebuia scris 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată. Nu conține elementul „ecosistem” specific parcului național.
    • 2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi
    • 2.1. Obiectiv general. Lipsește capitolul în formatul ghidului.
    • 2.2. Obiectiv specific. Lipsește capitolul în formatul ghidului
    • 2.3. Măsură specifică/măsură de management. Având în vedere deficiențele majore din capitolele precedente și necesitatea refacerii planului, nu se justifică o analiză calitativă și cantitativă a măsurilor propuse. Menționăm cu titlu de exemplu că măsurile enunțate pentru păduri sunt în fapt reguli, preluări de norme, stabilirea de indicatori caracteristici regenerărilor naturale și activității silvice, lipsind efectiv măsurile de conservare pentru care se face planul de management integrat. În vederea redactării planului de management recomandăm contractarea unor experți în domeniul conservării, pe lângă experții din domeniul silviculturii.

 

  • PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR
    • 1. Planul de activităţi. Nu se respectă formatul tabelului (coloana “partener”). Planificarea trebuie refăcută după refacerea capitolelor precedente.
    • 2. Estimarea resurselor necesare. Lipsește capitolul.

 

  • PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    • 1. Raportări periodice
    • 2. Urmărirea activităţilor planificate. Lipsește capitolul.
    • 3. Indicarea activităţii realizate

 

  • BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE. Lipsește bibliografia care a fost pusă greșit ca anexă. Anexele, hărțile nu respectă întocmai ghidul.

 

2.7 Alte deficiențe:

  • Obiectivele trebuie să fie redactate SMART! S – specifice, M – măsurabile, A – de atins/abordabile, R – relevante, T – încadrate în timp. În prezent formularea este defectuoasă, neunitară, neconformă cu tipologia formulării unui obiectiv.
  • Măsurile și activitățile să fie corelate cu obiectivele specifice și cele generale.
  • Indicatori de cuantificare să conțină expresia numerică a indicatorului concret al acțiunii. Formularea actuală este deficitară.
  • Respectarea Anexei 1 parcuri naționale din OUG57/2007. Actuala formă a documentului atestă o lipsă de viziune și cunoaștere teoretică și practică a domeniului de arii naturale protejate. Nu sunt punctate elementele esențiale, obligatorii, strategice ale planului de management care rezultă din directivele europene, legislația națională, strategii naționale, particularități ale ariilor protejate:
  • Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN „Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere”.
  • Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar.
  • Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror “scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice”.
  • Nu există măsuri cu privire la managementul ecosistemelor terestre, acvatice și subterane; a pădurilor virgine, cvasivirgine și seculare; a endemitelor, a formelor carstice, a rezervațiilor ștințifice și naturale.
  • Nu există măsuri cu privire la paza, supravegherea și combaterea activităților ilegale; a descărcării în emisar a apelor poluate; a prevenirii incendiilor de pajiști și păduri; a restaurării habitatelor.
  • Nu există măsuri cu privire la dezvoltarea turistică și recreațională. Din contră, sunt prevăzute reguli care au menirea de a bloca activitatea turistică cu impact redus.
  • Respectarea legii 500/2002 cu privire la întocmirea bugetului multianual. Nu a fost întocmit nici un buget pentru finanțarea acțiunilor conform prevederilor din Ordinul 304/2018.
  • Respectarea reglementărilor pentru elaborarea întregului plan de management și întocmire a hărților (parte scrisă și desenată). Aceste reglementări au fost încălcate, în consecință planul necesită refacerea integrală.
  • OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
  • Ordinul 304/2018 Ghidul de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate, din 02.04.2018
  • Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
  • Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
  • Directivei INSPIRE, Ordonanța nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România,
  • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară cu modificări ulterioare,
  • Ordonanța de urgență nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate. În prezent actele normative sunt încălcate.

 

  • Regulamentul are deficiențe structurale și de concept, încălcând normele în vigoare. Regulamentul trebuie rescris integral. Regulamentul trebuie să prezinte strict un set de reguli, rezultate din informațiile analizate în cadrul planului de management și care au scopul să limiteze/sancționeze activități ce pot degrada specii, habitate, ecosisteme sau care să stabilească norme de conduită în vederea evitării unor prejudicii. Câteva exemple de greșeli:
    • Articolul 1 face referire în mod greșit la date istorice, la contractul de administrare, la datele persoanei juridice care în prezent administrează aria. Datele istorice se regăsesc în PM iar datele privind administratorul se regăsesc în contractul de administrare, în alte acte normative.
    • Articolul 2, 3 face referire la acte normative (care nu sunt reguli) și prevederi din acestea (care deja au fost prevăzute într-un act normativ și ar încălca normele de tehnică legislativă).
    • Articolul 4 face referire la existența unei hărți. Nu este o regulă.
    • Articolul 5 face referire și enumeră prevederile din OUG57/2007. Având în vedere că Planul de Management și Regulamentul se aprobă prin act normativ (OM), este nepermis prin Legea nr. 24/2000 să se transpună aceeași normă în două acte normative. Recomandăm consultarea unui jurist cu experiență.

 

 

3 Anexe

 

 

ANEXA 1_ Distribuția Arboretelor din Bazinul Râului Șes3.2 ANEXA 2_catalog păduri virgine și cvasivirgine 16 noiembrie 2020

 

ANEXA 2_catalog paduri virgine si cvasivirgine 16 noiembrie 2020ANEXA 3_Articol Stiintific Raul Alb_ Dejeu C, Carpa R, Remizovschi A,Bond J. The widespread alteration of rivers in the Romanian Carpathians and the undisturbed Râul Alb. River Res Applic.2021;1–9. https://doi.org/10.1002/rra.3770

ANEXA 3_Articol Stiintific Raul Alb

ANEXA 4_Caiet-de-sarcini-păduri-virgine

ANEXA 4_Caiet-de-sarcini-paduri-virgine

 

Așteptăm cu interes din partea dumneavoastră să ne comunicați un răspuns în scris pe adresele de e-mail [email protected] și [email protected]

Așteptăm de asemenea să ne comunicați un număr de înregistrare al prezentei Adrese.

 

Cu stimă,

 

Asociația Agent Green                      Asociația Altitudine                          Călin Dejeu

Gabriel Păun                                     Alexandru Teleagă                          Biolog și activist de mediu

Președinte

Angi Șerban

Angi Șerban este antreprenor social, activistă, și vice-președinta organizației non-guvernamentale ,,Corupția Ucide” din 2020, cu experiență în zona civică de peste 7 ani.

Angi derulează în prezent, sub umbrela organizației, un proiect numit CIVISTARTER, prin care până la acest moment 300 de tineri au deprins abilități civice și au diseminat aceste informații în comunitățile lor.

Una dintre cele mai importante credințe ale ei este că dacă ai un scop, un plan, o echipă și muncești cu seriozitate, orice este posibil.

Angi a fost project manager la Casa Activistului – Hub civic, în perioada 2018 – 2020. Aici a ajutat la implementarea mai multor workshopuri de educație nonformală, la care au participat, în total, peste 2.000 de persoane.

Angi este și trainer NVDA – Non Violent Direct Action sau Acțiune Directă Non Violentă – prin care demonstrează că acțiunile civice pot fi duse la capăt și într-o manieră lipsită de violență.