Priorități propuse de Agent Green noului ministru al mediului

blank

Către:    Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

În atenția:           Domnului Ministru Mircea Fechet

 

Domnule Ministru.

Organizația Agent Green vă propune asumarea publică a următoarelor direcții de acțiune prioritare în ceea ce privește protecția biodiversității, având în vedere situația de fapt din România, provocările reprezentate de urgența climatică declarată la nivel mondial precum și țintele asumate de România în cadrul UE:

I. Arii naturale protejate

  1. Protecție strictă 100% în parcurile naționale și naturale; interzicerea totală a exploatărilor forestiere în rezervații, monumente și parcuri naționale prin inițierea unui OUG.
  2. Interzicerea oricărei intervenții în parcelele/pădurile potențial virgine si semi virgine.
  3. Protecție strictă/moratoriu pentru pădurile seculare/old growth identificate în studiul Primofaro (8% din pădurea României = aproximativ 2,5% din suprafața totală a României). Includerea acestor păduri în procentul de 10% non-intervenție.
  4. Evaluare de mediu pentru orice intervenție în siturile Natura 2000.
  5. Renunțarea la tăierile rase și progresive în siturile Natura 2000. Practicarea în acest tip de arii protejate a silviculturii apropiate de natură cu păstrarea consistenței la nivelul minim de 0,7. Exemplu de țară care practică cu succes acest model: Slovenia.
  6. Accesul liber în pădurile din România și stabilirea unei comisii pentru omologarea traseelor turistice; protejarea traseelor turistice marcate de exploatările forestiere și a pădurilor din jurul acestora, precum și a stațiunilor turistice. Emiterea unui act normativ care să reglementeze restricțiile și realizarea unei baze de date cu toate traseele turistice marcate din România și a stațiunilor, împreună cu Ministerul Turismului.
  7. Realizarea construcțiilor cum ar fi refugiile, cabane, etc,  numai cu parcurgerea procedurii de evaluare adecvată conform OUG 57/2007 și a Ordinului 19/2010 privind metodologia de aplicare.
  8. Interzicerea utilizării pesticidelor, fertilizatorilor, organismelor modificate genetic (inclusiv cele editate geentic) în toate categoriile de arii naturale protejate și la o distanță de 1 km de acestea.
  9. Punerea limitelor Inspire ale ariilor protejate pe platformele ANPM, Sumal, pentru vizualizare și descărcare. Dispoziție scrisă tuturor instituțiilor subordonate să aplice limitele conform OUG 49/2016 prin punerea corectă în aplicare a acestei legi
  10. Administrarea tuturor ariilor protejate de interes național și european (inclusiv parcurile naționale și naturale) să se facă doar de ANANP, cu finanțare de la bugetul de stat și fonduri UE. Ong-urile și primăriile pot face proiecte pentru componente de management. În acest sens trebuie realizată o schemă de personal corespunzătoare cu experți care prezintă garanții de integritate și care nu se află în conflict de interese precum și buget suficient pentru acest lucru. La acest moment administrarea ariilor de către ANANP este deficitară).
  11. Digitalizarea elaborării planurilor de management, a sistemului de monitorizare și pază. (Modelul SINCRON).
  12. Paza parcurilor naturale și naționale și a Siturilor Natura 2000 să o facă Jandarmeria Română prin sisteme video și echipaje specializate iar stingerea incendiilor de IGSU care vor fi dotate cu elicoptere.
  13. Implementarea strategiei pentru biodiversitate (10%strict și 30% arii) prin proces transparent, participativ pentru a proteja pădurile identificate în Primofaro cu prioritate. Asigurarea unui regim de protecție juridică similar cu ce al terenurilor incluse deja în arii naturale protejate pentru suprafețele care vor face obiectul țintelor de 10% protecție strictă și 30% suprafețe Situri Natura 2000, prin act normativ adoptat de Parlamentul României. Regimul de protecție trebuie să fie instituit de la data propunerii încadrării unor suprafețe de teren în țintele menționate, conform dreptului european. În acest sens, individualizarea terenurilor trebuie să se facă prin act normativ emis de ministerul Mediului cu menționarea limitelor propuse și cu regimul juridic de protecție aferent ariei naturale care urmează a fi constituită în zona respectivă.
  14. În cadrul procesului transparent și participativ de identificare a celor 10% protecție strictă, identificarea tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine, prin verificarea scriptică a tuturor parcelelor cu vârsta de min 110 ani, consistența 0,6 sau mai mare și fără tăieri principale în ultimele 2 decenii (se vor verifica cele cu igienă, accidentale). După selecția scriptică a parcelelor, verificarea în teren de către specialiști în ecologie, biologie, silvicultură a acestora asupra criteriilor din OM 3397/2012, urmând ghidul de bune practici: http://www.mmediu.ro/articol/ghidul-de-bune-practici-privind-intocmirea-si-verificarea-studiilor-de-identificare-a-padurilor-virgine-cvasivirgine/3237
  15. Rescrierea legii ariilor protejate pentru reformarea sistemului național de arii protejate printr-un procent transparent și participativ. Reglementarea în lege a siturilor UNESCO Păduri Străvechi din Carpați și alte regiuni și a zonelor tampon a acestora.
  16. Instituirea unui program de compensații conform OUG 57/2007 și normelor europene dedicat localităților incluse în arii naturale protejate dar și localităților limitrofe parcurilor.
  17. Asigurarea unei baze de date coerente care să conțină informații despre speciile si habitatele protejate, ariile de distribuție, planurile de management, la nivel național, comunitar și internațional, necesitate care decurge din obligațiile asumate de România la nivel european și evaluată negativ la ultimul raport privind implementarea politicilor de mediu (EIR). În prezent formularele standard natura 2000 sunt publicate toate într-un pdf enorm (2939 de pagini pentru SCI și 1346 pentru SPA) și foarte greu de manevrat și nici nu exista hărți interactive publice unde sa poată fi identificate de către public informațiile relevante în aceasta privință.
  18. Protejarea speciilor protejate la nivel național și european, care constituie vânat, prin planul de management al ariilor naturale protejate astfel încât acesta să răspundă obiectivelor de conservare ale fiecărei specii. Integrarea planului de gestiune a fondului cinegetic în planul de management al ariilor naturale protejate și dat în administrarea autorității/persoanei juridice care răspunde de administrarea ariei naturale protejate.
  19. Implementarea planurilor de acțiune pentru conservarea unor specii, de ex a OM 625/2018 privind special Ursus Arctos (Urs brun), având în vedere că până la această dată nu există acte de implementare, fapt care poate conduce la o nouă procedură de infringement împotriva României.
  20. Adoptarea de planuri de management pentru toate ariile naturale protejate. La acest moment există planuri de management adoptate pentru numai jumătate dintre aceste arii, dintre care o parte au expirat și nu au fost refăcute.
  21. Sancționarea administratorilor persoane juridice care nu adoptă în termenele legale planuri de management și regulamente ale ariilor naturale protejate prin rezilierea contractelor de administrare și sancționarea directorilor ariilor naturale protejate respectiv a președintelui ANANP; lăsarea unor astfel de obiective fără sancțiuni în condițiile date reprezintă un pericol pentru respectarea obiectivelor de conservare a acestor arii.
  22. Adoptarea de măsuri de conservare specifice pentru ariile naturale protejate declarate arii speciale de conservare prin HG 625/2022. Lipsa măsurilor de conservare specifice va conduce la deschiderea unui nou infringement împotriva României. Subliniem că obiectivele de conservare descrise în planurile de management nu sunt același lucru cu obiectivele de conservare ale ariilor speciale de conservare.
  23. Stabilirea unui termen pentru finalizarea evaluărilor de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu arii naturale protejate care fac obiectul OUG 177/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, precum și privind stabilirea unor măsuri în domeniul silviculturii. În prezent există numai un termen pentru inițierea procedurilor de evaluare de mediu iar din cercetărilor noastre niciunul dintre ocoalele silvice nu a depus la APM o notificare în acest sens.
  24.  Adoptarea unei proceduri pentru identificarea și refacerea habitatelor degradate și instituirea unor sancțiuni penale pentru faptele care conduc la degradarea habitatelor, indiferent de prejudiciul material creat.
  25. Asigurarea realizării unor studii de impact asupra corpurilor de apă efective, cu consultare publică. În prezent nu există consultări publice și se permit, prin modificările recente ale legii apelor, construcții pe ape sau în legătură cu apele fără aviz de gospodărire a apelor, fapt care poate duce la degradarea unor habitate și afectarea unor specii atunci când sunt amplasate în arii naturale protejate sau la scăderea calității corpului de apă, care sunt imposibil de remediat după edificarea construcțiilor păgubitoare.

 

II. Reforma administrativă

  1. Reformarea Romsilva prin eliminarea segmentului de administrare de arii protejate, acestea urmând să treacă la ANANP sau la alte structuri independente sau de stat precum și desființarea ocoalelor silvice pentru pădurile care sunt incluse în situri Natura 2000, acestea urmând să fie gestionate de structura de administrare a ariei naturale protejate;
  2. Modificarea regulamentului de valorificare a masei lemnoase astfel încât să se restrângă rolul de companie dominantă al Romsilva pe piața lemnului. Eliminarea competenței acesteia de organizator de licitații până apare viitoarea structură de comercializare;
  3. Eficientizarea actului de control al Gărzii Naționale de Mediu și Gărzii Forestiere prin dotări, proceduri și măsuri de integritate față de comisari. Profesionalizarea acestor structuri, personalul urmând să aibă competențe tehnice ce țin de protecția mediului, biodiversitate.
  4. Reformarea Companiei Apele Române. Păstrarea numai a competențelor de administrare și monitorizare. Compartimentul de control și inspecție trebuie să treacă la Garda de Mediu, evitând astfel trimiterea sesizărilor privind încălcări ale legislației de la o structură la alta și întârzierea sau pur și simplu nerealizarea nici unei anchete, așa cum se întâmplă în prezent.
  5. Digitalizarea sistemului de monitorizare a apelor și asigurarea publicității datelor.
  6. Retragerea competențelor de inspecție, control și verificare pe latura regimului silvic de la toate ocoalele (stat, private, rapps, incds), acestea urmând să revină exclusiv în sarcina Gărzii Forestiere Naționale.
  7. Modificarea statutului personalului silvic în sensul ridicării standardelor minime  de pregătire profesională pentru încadrarea în sistem a personalului silvic care ocupă funcții de pădurar și șef de district.(în prezent lăsăm pădurea pe mâna unora cu 10 clase fără bac + 6 luni școală profesională). Organizarea de studii profesionale și atestat.
  8. Stabilirea unui termen maxim de conducere provizorie pentru toate structurile Romsilva limitat la 4 luni fără posibilitatea de prelungire pentru aceleași persoane, până la finalizarea reorganizării acesteia. Persoanele delegate provizoriu să îndeplinească obligatoriu cerințele art. 14 din codul silvic.
  9. Publicarea pe pagina Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor a tuturor amenajamentelor silvice de stat și privat, complete, cu TOATE datele disponibile, mai ales hărțile amenajistice și descrierile parcelare.
  10. Reluarea consultării publice pentru Codul Silvic cu un timp mai mare de consultare publică (3 luni). Nu poate fi păstrat un timp de doar 4-5 zile pentru forma finală a unui act normativ atât de complex, cu peste 100 de articole.
  11. Instituirea unor norme pentru evitarea conflictului de interese al persoanelor atestate pentru realizarea evaluărilor de mediu. Introducerea unei norme legale care să interzică parcurgerea procedurii de evaluare de mediu de aceleași persoane care elaborează planul sau proiectul supus evaluării. De asemenea, înlăturarea relației directe între beneficiarul proiectului si evaluatorul de mediu, numirea și angajarea acestuia făcându-se prin intermediul unei structuri independente și cu interzicerea de plăți directe între beneficiar și evaluator. În caz contrar niciodată persoana angajată nu va trage concluzii împotriva persoanei care îi achită serviciile, acest lucru afectând calitatea rapoartelor de evaluare și consecințe negative asupra factorilor de mediu și a bunăstării cetățenilor.

 

III. SUMAL

  1. Dezvoltarea SUMAL cu noi module privind și celelalte activități specifice: regenerare, cinegetică, paza și protecția pădurilor, certificare, produse nelemnoase.
  2. Introducerea în aplicația pentru public a următoarelor date prevăzute în :
  • Toate avizele de transport disponibile pe termen nelimitat (nu doar pt ultimele 3 zile) de la punerea în funcțiune a Inspectorului Pădurii în anul 2016
  • Ruta vehiculelor care transportă lemn să fie disponibilă în timp real
  • Toate APV-urile (acte de punere în valoare) la zi și coordonatele GPS corecte
  • Alerte satelitare referitor la goluri în pădure fără APV sau goluri mai mari decât au fost prevăzute în APV
  • Toate hărțile și datele amenajistice actualizate la zi, inclusiv pt pădurile UAT și private (care lipsesc acum)
  • Catalogul pădurilor virgine actualizat la ultima versiune
  • Limitele Inspire ale tuturor ariilor protejate publicate pe aplicație
  • Zonarea internă a parcurilor naționale și naturale urcată în aplicație, similar cu aplicația din 2016
  • Imagini satelitare actuale Satelit Sentinel
  • Posibilitatea de a selecta simultan în aplicație mai multe layere, nu doar unul
  • Optimizarea aplicației astfel încât datele din layer-ul selectat să se încarce și la nivel național fără un nivel detaliat de zoom ca în prezent

 

IV. Respectarea normelor de mediu în privința dezvoltării urbanistice

  1. Introducerea obligației de a menține minim 26 mp per locuitor de spațiu verde în așezările urbane.
  2. Protecția tuturor pădurilor perirubane și emiterea unui act normativ în acest sens, realizat printr-un proces transparent și participativ. Funcțiile acestor păduri trebuie să fie exclusiv de recreere, protecția biodiversității și reducerea nivelului de poluare în zonele urbane.
  3. Stabilirea de distanțe minime ale amplasamentelor obiectivelor industriale noi care realizează emisii în aer de gaze toxice  față de localități și zone rezidențiale.
  4. Creșterea suprafeței împădurite din jurul tuturor așezărilor urbane prin plantarea terenurilor agricole abandonate sau degradate.

Vă mulțumesc pentru atenție domnule ministru și vă rog să ne răspundeți în scris punct cu punct la toate aspectele propuse.

Cu deosebită stimă,

Gabriel PĂUN

Președinte Agent Green

Angi Șerban

Angi Șerban este antreprenor social, activistă, și vice-președinta organizației non-guvernamentale ,,Corupția Ucide” din 2020, cu experiență în zona civică de peste 7 ani.

Angi derulează în prezent, sub umbrela organizației, un proiect numit CIVISTARTER, prin care până la acest moment 300 de tineri au deprins abilități civice și au diseminat aceste informații în comunitățile lor.

Una dintre cele mai importante credințe ale ei este că dacă ai un scop, un plan, o echipă și muncești cu seriozitate, orice este posibil.

Angi a fost project manager la Casa Activistului – Hub civic, în perioada 2018 – 2020. Aici a ajutat la implementarea mai multor workshopuri de educație nonformală, la care au participat, în total, peste 2.000 de persoane.

Angi este și trainer NVDA – Non Violent Direct Action sau Acțiune Directă Non Violentă – prin care demonstrează că acțiunile civice pot fi duse la capăt și într-o manieră lipsită de violență.