Justiția Verde pe agenda Guvernului României

Astăzi, la Ministerul Justiției, a avut loc o întâlnire despre reglementarea infracționalității de mediu și specializarea sistemului judiciar pentru a putea soluționa în mod eficient  anchete penale în acest domeniu. Au participat reprezentanți ai instituțiilor implicate, inclusiv DNA, MI, CSM, DIICOT precum și reprezentanți ai societății civile participând alături de Agent Green, colegii de la WWF România, Greenpeace România, Fundația Carpathia și alții.

Discuția a conturat un acord al tuturor participanților în legătură cu nevoia de reglementare a unui sistem de protecție a mediului, începând cu definirea mai bună în sfera penală a infracțiunilor de mediu, eventual o codificare a legislației de mediu, stabilirea competențelor de urmărire penală în funcție de gravitatea și consecințele faptelor, alocarea de resurse financiare și umane în vederea susținerii acestor eforturi și s-a stabilit constituirea unui grup de lucru în acest sens.

Propunerile Agent Green adresate Ministerului Justiției sunt:

1. Legislația de mediu este extrem de complexă, dreptul mediului reprezentând acum o ramură de drept importantă, foarte bine dezvoltată și care are implicații în toate sferele politicilor publice. Cu toate acestea dreptul mediului se predă la Facultățile de drept cel mult ca un curs opțional și conținând numai capitole generale, introductive. Este necesar să fie puse la dispoziția studenților dar și a profesioniștilor cursuri aprofundate, moderne de dreptul mediului pentru ca aceștia să poată soluționa cu ușurință și în mod corect cazurile care apar în practică.
2. Definirea sau codificarea legislației de mediu este întâlnită în Europa (Franța) și ar avea ca și consecință facilitarea studierii acestei legislații
3. Codificarea sancțiunilor aplicabile în probleme de mediu și redefinirea sau clarificarea unor fapte care reprezintă infracțiuni sau contravenții este esențială și trebuie să aibă în vedere cuantificarea prejudiciilor nu numai din punct de vedere material și nu numai valoarea economică a prejudiciilor, ci mai ales vătămările de mediu care de cele mai multe ori nu au o asemenea conotație. De exemplu, degradarea unor habitate, dispariția unei specii sau reducerea numărului de exemplare dintr-o anumită specie, distrugerea unor valori naturale, nu au valoare economică dar reprezintă pierderi ale patrimoniului național și/sau internațional, care trebuie să fie sancționate. Prin urmare, gravitatea acestor fapte trebuie să fie evaluată și în funcție de clasificările de mediu ale acestui patrimoniu natural (IUCN).
4. Reforma sistemului judiciar nu trebuie să se oprească la procurori și polițiști. Aceasta reprezintă o parte foarte importantă a acestui sistem, dar anchetele lor nu pot fi realizate fără un corp de experți tehnici bine definit care să ofere posibilitatea cercetării științifice multidisciplinare, întrucât vătămările de mediu ating de cele mai multe ori ramuri științifice, diverse. În același timp, acești experți trebuie să cunoască procedurile de realizare a evaluărilor de mediu așa cum sunt ele stabilite în ghidurile UE (evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea adecvată, evaluarea strategică de mediu).
5. Aceste anchete ajung în cele din urmă în fața instanțelor de judecată unde este nevoie de judecători pregătiți să soluționeze astfel de spețe, fiind aproape imposibil ca un judecător care ia pentru prima dată contact cu legislația de mediu să o învețe imediat pentru a o putea aplica, acest lucru necesitând un efort și un consum de timp pe care în general acești judecători nu îl au la dispoziție. Există și posibilitatea creării de instanțe/completuri specializate în momentul în care vor exista judecători specializați în probleme de dreptul mediului.
6. Soluțiile dispuse trebuie să includă și refacerea mediului de către persoana responsabilă și sancțiuni proporționale cu vătămarea produsă (conform principiului poluatorul plătește).

Nu în ultimul rând, propunem ministrului justiției să includă societatea civilă în elaborarea acestor politici de mediu, având în vedere că singurii specialiști în probleme de mediu se regăsesc în cadrul societății civile care lucrează cu aceste probleme de peste 20 de ani și își pot oferi expertiza pentru adoptarea unui cadru legal cât mai coerent, care să conducă la o protecție efectivă a mediului și nu la crearea unor noi forme fără fond.