Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Bvd. Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti
În atenția: doamnei Diana Buzoianu, ministră
București, 26 iunie 2025
Referitor la păduri în contextul schimbărilor climatice
Tema schimbărilor climatice este una stringentă care a fost exclusă din campaniile electorale din ultimul an și care periclitează locuibilitatea României prin fenomene meteo extreme: secetă, valuri de căldură, furtuni. Țara noastră este una dintre cele mai afectate din Europa și tendința de aridizare este accelerată motiv pentru care se impun măsuri urgente ce pot părea nepopulare pentru sceptici dar necesare și pentru care există pârghii legale europene (noua legislație antidefrișări EUDR, strategia europeană pentru biodiversitate, legislația pentru renaturare etc). Doar 29% din România este acoperită cu păduri din care mai bine de 80% din pădurea României este destructurată și a pierdut reziliența. Se practică o silvicultură extrem de intensivă pentru nevoile reale ale țării unde industria procesează mai mult lemn decât posibilitatea sustenabilă de exploatare. S-a intrat accelerat în ultimele păduri primare și seculare, iar în consecință rezultatele secretizate ale noului inventar forestier național arată că în fiecare din ultimii 5 ani au dispărut 35 de milioane de m3 din pădurea deja destructurată a României, din care doar jumătate cu acte.
Este nevoie de un zid verde pentru a păstra România locuibilă, căci pădurea atrage ploaie și produce ploaie, inspirându-ne prin proiectul transfrontalier ”Great Green Wall” din Africa menit să oprească extinderea Sahara și Sahel. În România avem nevoie de o rețea verde de păduri mixte interconectate de-a lungul cursurilor de ape în toate regiunile țării și creșterea suprafeței împădurite la cel puțin 40% din suprafața țării care să includă și măsuri de promovare a metodelor agro-silvice. Exploatprile forestiere trebuie interzise pe pante mai mari de 20°. Minim 10% din suprafața țării trebuie strict protejată incluzând un mix de ecosisteme forestiere și neforestiere, inclusiv zone umede vaste. Parcurile naționale care acoperă doar 1,33% din suprafața României sunt primele care trebuie să intre cât mai aproape de 100% în strictă protecție imediat și fără a mai pierde vremea în dezbateri la noile planuri de management care sunt insuficient de ambițioase. În restul pădurilor țării trebuie interzise de urgență absolut toate tipurile actuale de tăieri destabilizataore: rase și progresive. Trebuie practicată exclusiv silvicultura apropiată de natură în care coronamentul să acopere permanent minim 90% din sol, iar pădurea să aibă un mix nativ de specii de toate vârstele și să includă mereu arbori la limita longevității. Lemnul de foc trebuie eliminat etapizat. Energia termică și în unele cazuri chiar și electrică este cea mai poluantă sursă de energie. Conform studiilor mai poluantă și decât cărbunele. Monoculturile de arbori trebuie interzise căci sunt sursă de emisii, boli și incendii.
Suntem însă departe de aceste idealuri care ar păstra România locuibilă, idealuri pentru Agent Green se luptă de 2 decenii. Întreaga activitate Agent Green din ultimele două decenii a vizat buna îngrijire a pădurilor ca scut climatic, atât cele din arii protejate cât și celelalte păduri. Iată viziunea Agent Green pentru pădurea României pe care v-am trimis-o încă de pe vremea când ați fost la primul mandat de parlametară.
Am purtat peste 400 de procese cu ministerul pe care l-ați preluat pentru a expune criminalitatea din aceasta institutie constant căpușată de oameni de rea-credință și pentru a determina Comisia Europeană să pornească infringementurile necesare în urma plângerii formale a Agent Green.. Am reușit mici victorii prin acest infringement transpuse în legislația națională nouă: interzicerea tăierilor rase în arii protejate, realizarea de evaluări adecvate înainte de a aproba exploatări forestiere. Dar creativa administrație a pădurilor și industria lemnului au găsit modalități de a fenta schimbările legislative căci mentalitatea rămâne bazată pe profitul imediat și credința ca pădurea este infinită.
Dar nu este așa. În ultimele 2 decenii s-a tăiat mai mult decât posibilitatea pădurii de a se regenera și în consecință peste 80% din pădurea României este destructurată și și-a pierdut reziliența și capacitatea de a fi un scut climatic. Doar 1% din pădurea României a fost acceptată în catalogul național al pădurilor virgine în baza unei definiții proaste care include doar pădurile în stadiu de climax, precum cele din Semenic care au fost doborâte de vânt acum 2 veri. Acum, pădurea aflată în patrimoniul UNESCO are doar puieți cu vârsta de 2 ani, dar pădurea este tot virgină. S-au pierdut sute de mii de hectare cu păduri din catalog pentru că definiția este proastă. Sperăm să o putem corecta împreună cu Dumneavoastră pentru a salva ce se mai poate. Este necesară de asemenea revizuirea comisiei tehnice care aprobă intrarea pădurilor virgine în catalogul național. Experții noștri de o reputație științifică internațională au trecut prin umilințe inimaginabile în fața acestei comisii formate doar din silvicultori și oameni ai industriei. Ori această comisie trebuie să fie una formată din specialiști în științele naturii.
În 2019 arătam că doar 8% din pădure mai este primară și am cerut protecția lor. În 2020 am inițiat dialogul cu premierul și ministrul mediului ca România să îndeplinească obligația ce revine din proaspăta pe atunci strategie europeană de biodiversitate pentru a proteja strict un mix de ecosisteme forestiere si neforestiere care însumează 10% din suprafața țării. Am ajutat echipa desemnată de minister pentru acești 10% însă industria a intervenit prin direct sau prin interpuși infiltrați în entități care se numesc eronat ONG-uri pentru a schimba definiția strictei protecții în ceva care permite agresuni de mediu și a distrus întreaga metodologie care stă la baza desemnării unei stricte protecții pe 10% din țară care să aibă o logică când vine vorba de rețele și interconectivitate. În consecință, potrivit datelor SUMAL, doar în ultimii doi ani au fost extrași 4,7 milioane de m3 de lemn din păduri primare și seculare, adică un șir de camioane pline cu arbori groși de la București până la Bruxelles, în plin infringement. Un infringement care pentru România a reprezentat mai degrabă un motiv să taie mai mult din ariile protejate de teama unei posibile stricte protecții în viitorul apropiat. Adevărate tăieri de panică care au devastat siturile Natura 2000. Multe dintre exploatările abuzive au fost posibile pentru că ministerul nu a aplicat limitele digitalizate INSPIRE ale ariilor protejate ceea ce a lăsat loc de intepretare în rândul industriei care a exploatat inclusiv în rezervații din parcuri naționale și naturale pe motiv că ar fi în afara ariilor protejate. Pentru a demonstra eroarea am acționat în justiție firma care opera în pădurile Casei Regale din Bucegi și am câștigat definitiv.
Nici parcurile naționale nu au fost cruțate deși prin campaniile noastre care au inclus și litigii în ultimii 15 ani am reușit să aducem stricta protecție în acestea mai aproape de 75%, dar nu peste tot. În multe parcuri precum Semenic, Cheile Nerei Beușnița, Domogled – Valea Cernei sunt încă mari probleme și planurile de management în curs de realizare sunt o bătaie de joc la adresa parcurilor națioanle, ale căror păduri însumează doar 1% din România.
Toate acestea pentru a satisface structuri de crimă organizată necesare pentru că România a permis construirea de unități de procesare și consum a lemnului în capacități duble decât pădurea se poate regenra. De aceea și rezultatul Inventarului Forestier National care arata în 2018 că 20,6 milioane m3 de lemn au dispărut fără urmă. Informația a fost desecretizată atunci de Agent Green printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui țării. În urma unor presiuni mediatice uriașe, președintele și ministrul de atunci au confirmat semnalul nostru de alarmă, un an mai târziu.
Rezultatele din nou secretizate ale noului inventar forestier național arată că în ultimii 5 ani s-au scos 35 de milioane de m3 de lemn din pădurea și așa destructurată a României, din care doar jumătate legal. O mare parte din lemn a fost extras din cele mai prețioase păduri pe care industria le mai poate tăia, pădurile virgine, primare și seculare. Sperăm că nu veți încerca să ascundeți datele IFN vreme de un an până când veți confirma dimensiunea tăierilor ilegale la fel cum au făcut predecesorii Dvs și că vă veți asuma această situație. Dacă da atunci haideți să conștientizăm că noul cod silvic este o mare păcăleală în care nu am fost ascultați atunci când am făcut observații și ați ales să lucrați cu oameni sofisticați ai industriei care acum vă sunt consilieri și care ar putea să vă determine să luați decizii care vor agrava situația pădurii României. Consultarea publică nu se face cu câțiva apropiați confortabili. Consultarea publică este ceva pentru care m-am luptat să existe încă din secolul trecut. Ratificarea Convenției de la Aarhus în 2001 a fost primul mare succes la care am luat parte și care ne dă fiecăruia dreptul de acces la informația de mediu, de a participa la luarea deciziilor și de a da în judecată autoritățile locale și naționale pentru crime de mediu. Le-am folosit pe toate la maxim în 25 de ani de activitate și mă aștept să conclutați mai multe opinii avizate pe viitor, mai ales pe cele cu ambițiile cele mai mari pentru natura României și complet dezinteresate financiar.
Noul cod silvic pe care l-ați lăudat la promulgare este o oportunitate ratată pentru România. Reprezintă cea mai mare formă de agresiune pe care lobby-ul silviculturii scandinave care se împrăștie precum cancerul în în întreaga lume a reușit să manipuleze prin interpușii lor noul cod silvic. Un lobby scandinav bine reprezentat de IKEA care a devenit în liniște cel mai mare proprietar privat de păduri din România. Un act de o aroganță ieșită din comun căci imediat ce au cumpărat pădurile au început să le destructureze prin metode care au prevestit noul cod silvic pe care l-ați girat. Au tăiat păduri primare și seculare ca măsură de urgență. Au înlocuit păduri mixte cu monoculturi. Noul raport Agent Green intitulat ”IKEA – Ingenioasă pe dinafară, putredă pe dinăuntru” expune doevzi concrete ale cancerul pe care această corporație globală l-a adus în România.
Am realizat pentru Dvs o analiză amănunțită a noului cod silvic. Aici legătura la întreaga analiză. Din aceasta spicuim în scrisoarea deschisă principalele probleme identificate de specialiștii noștri sunt:
Absența reformelor serioase și accentuarea disfuncționalităților. Noul Cod Silvic nu separă activitățile de reglementare, administrare și comercializare, toate rămânând sub aceeași umbrelă neprotectoare. Această suprapunere de atribuții perpetuează conflictele de interese și vulnerabilizează întregul sistem forestier.
Fondul forestier național (FFN), sub presiune crescută. România pierde treptat suprafețe importante de pădure din cauza reglementărilor permisive care facilitează scoaterea acestora din fondul forestier național (FFN). Terenurile cu vegetație forestieră din afara FFN, deși îndeplinesc definiția pădurii, nu sunt recunoscute oficial, expunând peste 500.000 ha de păduri cu lemn în valoare de cel puțin 15 miliarde de euro la defrișări fără control.
Programul național de împădurire drastic redus. Obiectivul de împădurire a fost diminuat de 33 de ori: de la 2 milioane ha până în 2035 (plan inițial) la doar 60.000 ha până în 2030, o decizie care crește riscul aridizării și subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de restaurare a ecosistemelor afectate.
Reglementări favorabile abuzurilor, precum:
Tăieri rase mascate sub pretextul reconstrucției ecologice !
Construcțiile și amenajările în pădurile-parc, inclusiv iluminatul nocturn sau plantarea de specii exotice invazive.
Construcția drumurilor forestiere de exploatare neproiectate și fără evaluări de mediu adecvate, ceea ce crește riscul de degradare a solului și pădurilor.
Slăbirea controlului și a reglementărilor stricte. Prin modificările aduse, nu mai este necesar avizul gărzii forestiere pentru lucrările situate aproape de marginea pădurii în cazul obiectivelor de interes național sau local. De asemenea, marcarea masei lemnoase rămâne în continuare dependentă de utilizarea unui instrument rudimentar, ciocanul silvic, care a fost implicat în numeroase cazuri de falsificare. Acest ciocan silvic poate însemna atât prezumția de vinovăție împotriva silvicultorilor cinstiți, cât și alibiul perfect pentru hoți.
Integritatea personalului silvic, în continuare problematică. Personalul silvic, rămâne unul dintre principalii actori implicați în furturile moderne de lemn, prin manipularea documentelor oficiale. Creșterea salariilor acestora cu 25%, fără o reformă profundă și evaluări de integritate, nu este o soluție reală.
Accesul liber al cetățenilor în păduri este o victorie interpretabilă. Deși accesul este garantat teoretic, administratorii pădurilor pot restricționa „temporar” accesul în zone extinse, invocând motive precum riscul de incendii, tăieri sau vânătoare. Astfel de restricții pot fi extinse abuziv tot timpul anului, împiedicând accesul liber al publicului.
Elemente de îngrijorare extremă din noul cod silvic
Reducerea suprafețelor FFN pentru diverse proiecte: Scoaterea definitivă din fond a unor suprafețe pentru construcții precum cimitire, lăcașe de cult sau exploatarea subsolului, fără mecanisme de compensare.
Promovarea vânătorii comerciale: Romsilva păstrează dreptul de a înființa complexuri de vânătoare la țarc, adevărate „lagăre de exterminare” pentru animalele sălbatice.
Definiții periculoase ale reconstrucției ecologice, care permit tăieri rase în păduri mixte cu valoare ridicată de conservare sub falsul pretext al restaurării naturale.
Aspecte pozitive ale noului cod silvic
Agent Green salută introducerea câtorva măsuri utile, dar consideră că acestea sunt insuficiente și departe de a compensa impactul negativ uriaș al noului Cod Silvic.
Tehnologii moderne de monitorizare: Accesul în timp real la date despre trasabilitatea lemnului pentru autorități.
Limitarea tăierilor rase în ariile protejate: Excepțiile sunt limitate la arboretele cu cicluri scurte, precum plopul și salcia. Aceasta este o victorie a Agent Green în urma plângerii la Comisia Europeană care s-a transformat într-un infringement început în februarie 2020 și care va continua până la remedierea tuturor problemelor semnalate de organizație.
Reglementarea conflictului de interese: Se extinde definiția conflictului de interese pentru personalul silvic, incluzând rudele până la gradul al doilea.
Solicitările Agent Green
Pentru a proteja pădurea României și pentru a preveni degradarea lor accelerată și ireversibilă, Agent Green propune:
Schimbarea arhitecturii sistemului silvic prin separarea clară a funcțiilor administrative, comerciale, de reglementare și de control către entități diferite.
Stabilirea unui program național de împădurirea a 40% din suprafața țării.
Adaptarea silviculturii la schimbările climatice prin stricta protecție a 10% din fondul forestier național în concordanță cu strategia de biodiversitate a UE.
Practicarea unei silviculturi apropiate de natură în restul de 90% al pădurii României: interzicerea tăierilor rase, progresive și accidentale. Păstrarea permanentă a minim 70% din volumul nativ de lemn pe picior în fiecare hectar cu pădure din România.
Crearea unui cadru legislativ care să garanteze accesul liber pentru public în mod real în pădure și combaterea abuzurilor administratorilor.
Digitalizarea completă a proceselor de trasabilitate și supraveghere a tăierilor ilegale.
Evaluarea periodică a integrității personalului silvic și aplicarea de sancțiuni stricte pentru abuzuri.
SUMAL și aplicația inspectorul pădurii este o altă temă în care ne-am implicat de la primii pași în anul 2008 până la zi în care am expus metodele prin care SUMAL paote fi încă fentat și din care predecesorul Dvs nu a dorit să rezolve toate metodele de furt.
SUMAL a fost viciat încă de la lansare cu scopul de a menține dimensiunea tăierilor ilegale și nedescoperite la un volum cât mai mare, deși am propus soluții viabile și facile care ar fi putut combate metodele de furt expuse în raportul Agent Green.
Metodele de furt nu sunt nici măcar foarte sofisticate. SUMAL poate fi foarte ușor de înșelat de transportatori și procesatori prin cel puțin zece metode de furt precum cea a teleportării, călătoriei în timp, a evaporării sau a sublimării. În toate situațiile lemnul furat nu apare niciodată în SUMAL și volumul acesta de lemn îl depășește pe cel al tăierilor legale. Publicul are în continuare acces doar la transporturile din ultimele 3 zile ceea ce îngrădește posibilitatea acestuia de a se implica activ în a ajuta autoritățile la combaterea tăierilor ilegale.
Poate cea mai gravă dintre metode este cea a transporturilor evaporate, adică invizibile în SUMAL care îi pune pe polițiști, jandarmi și inspectori ai gărzii forestiere în imposibilitatea aplicării legii. Acestă metodă este facilitată de programarea defectuoasă și deliberată a SUMAL în cazurile frecvente în care transportatorii circulă încărcați cu lemn și rămân necontrolați pe întregul traseu având datele mobile oprite. După livrare, transportatorii șterg aplicația din terminalul mobil astfel încât datele introduse offline să nu se transmită niciodată către serverul SUMAL. Aceștia reinstalează aplicația la fiecare transport de un număr nelimitat de ori pentru a introduce offline date pe care le-ar încărca online doar în cazul unui control pe traseu.
Orice metodă poarte fi combătută dacă se dorește. Chiar și metoda evaporării printr-o serie de măsuri care includ:
-Completarea normelor aprobate prin HG 497/2020 cu interzicerea emiterii unui nou aviz de însoțire pentru mijloacele de transport care înregistrează curse precedente nefinalizate conform prevederilor legale.
-Reprogramarea SUMAL în așa fel încât informațiile despre un transport offline să persiste în terminal chiar și după dezinstalarea aplicației și reinsatalrea acesteia. Aceste informații ar fi transferate către serverele SUMAL imediat ce utilizatorul și-ar instala aplicația din nou și ar intra online.
-Depistarea și blocarea operatorilor să se efectueze în mod automat de aplicația Sumal 2.0 Avize ale cărei funcții trebuie dezvoltate în acest sens.
Ar fi fost descurajatoare includerea în Legea 171/2010 a unei sancțiuni contravenționale însemnate dublate de masura confiscării valorice a cantităților dispărute astfel din circuitul trasabilității lemnului și retragerea calității de transportator profesionist. Tot în Legea 171/2010 ar trebui reintrodusă măsura de confiscare fizică atunci când un asemenea transport este depistat în trafic și abilitarea Jandarmeriei cu competențe de aplicare a legii. Printre altele, Jandarmeria are competențe limitate și doar pe drumurile forestire, nu și pe cele asfaltate, ceea ce este o aberație de corectat.
Mai este necesară și obligativitatea emiterii unui singur aviz pentru fiecare cursă/mijloc de transport în care să fie înscriși toți beneficiarii cu adresele aferente de descărcare a mărfii, indiferent de numărul lor. Pentru aceste situații Aplicația Sumal trebuie să ofere fotografii cu stadiul încărcăturii după fiecare predare către beneficiar.”
Alte metode vizează lemn care provine dintr-o altă sursă și de la altă dată decât cele declarate și implică un număr în medie de cinci sute de transporturi săptămânal. Metoda supraîncărcării este de asemenea foarte des întâlnită, camioanele fiind însă rar confiscate de de autorități potrivit prevederilor legale. Se fac în continuare transporturi multiple cu un singur set de documente întrucât perioada de valabilitate a avizelor de transport este nejustificat de lungă și controlalele insuficient de aspre și de frecvente. Multe furturi se fac chiar sub ochii cetățenilor activi care pot vedea adesea în Inspectorul Pădurii poze cu transporturi la care nu se vede încărcătura deloc sau parțial. Astfel de transporturi cu fotografii trunchiate nu ar fi trebuit niciodată aprobate de SUMAL.
Creativitatea hoților de lemne poate bate și cele mai vigilente autorități. Prin metoda operațiunilor virtuale se creează doar fictiv în sistem depozite temporare și permanente, platforme primare și expediții de lemn. Scopul îl reprezintă menținerea la dispoziție, permanent, a unor rezerve virtuale. Acțiunile de acest tip sunt foarte greu de depistat în condițiile actuale. Transportul fictiv este un simplu joc în care partea cea mai dificilă este plimbarea telefonului mobil cu autoturismul, de exemplu, între locul de emitere şi destinație pentru a configura traseul pe hartă.
În concluzie, programarea lacunară a SUMAL 2.0 și slaba aplicare a legilor existente fac instrumentele actuale de combatere a tăierilor ilegale insuficient de agile în urmărirea riguroasă a provenienței și trasabilității lemnului cat. Ca atare, furtul de lemn continuă să existe la un nivel ingrijorător de mare. Se constată perpetuarea și amplificarea mecanismului care devastează sistematic ecosistemele forestiere naționale cauzeaza prejudicii iremediabile mediului , societății și economiei.
Dezvoltarea Sumal 2.0 cu funcțiile specificate la fiecare metodă în parte și modificarile legislative propuse din raportul Agent Green vor conduce indubitabil la diminuarea reală a acestor fenomene negative.
Echipa Agent Green vă felicită pentru noua funcție pe care o ocupați, vă dorește succes maxim și vă asigurăm de întregul nostru sprijin pentru măsurile necesare și sănătoase pentru natura României.
Așteptăm răspunsul Dvs punct cu punct pe toate temele pe care le-am enunțat în această scrisoare deschisă: SUMAL, Inspire, păduri virgine, parcuri naționale, 10% strictă protecție, plan național de renaturare, împădurire 40%, protecție păduri primare și seculare, corectare cod silvic pentru a păstra România locuibilă, inclusiv măsuri agro-silvice.
Cu stimă,
Gabriel Păun
Președinte Agent Green
United Nations Champion of the Earth
